Навигация по записям

Planificați deficiențe vizuale dramatizate. Main Navigation

Cemortan, J. Racu, L. Cuzneţov, N. Socoliuc, A. Dascal, S. Şimon, C. Straistari, A. Todiraş, N. Baraliuc, E. Voloşin, L. Recenzenţi: Viorica Andriţchi, dr. Chişinău Prin conţinutul lucrării autorii vin în ajutor cadrelor didactice şi părinţilor în formarea personalităţii copiilor şi realizarea obiectivelor stipulate în Curriculumul educaţiei copiilor de vîrstă timpurie şi preşcolară din Republica Moldova.

planificați deficiențe vizuale dramatizate

Lucrarea conţine repere teoretice şi metodologice prin care se evidenţiază rolul jocurilor de diverse tipuri în formarea personalităţii copilului. Metodologia şi tehnologiile implementării jocurilor propuse pentru realizare în instituţiile preşcolare şi clasele primare sunt validate pe cale experimentală. Sperăm ca jocurile propuse să fie incluse în activitatea educativ-instructivă a cadrelor didactice, în scopul de a facilita procesul de dezvoltare şi educare şi a înlesni trecerea la activitatea de învăţare.

ISBN ex Cemortan Editura Stelpart 3 PREFAŢĂ Argumentările ştiinţifice ne permit să conchidem că cercetările psihopedagogice efectuate în problema jocului au pus în evidenţă numeroasele elemente filosofice, sociale, psihologice şi pedagogice care conturează această formă de activitate specific umană şi tipică vîrstei copilăriei.

Este vorba de acele elemente psihologice care definesc jocul în general ca activitate şi care sunt suficient de operante chiar la copiii de vîrstă preşcolară. Prin prezenţa şi acţiunea acestor elemente psihologice, copiii ies din anonimat şi se înfăţişează ca viziune minus 3 dioptrii cu personalitatea în formare, care gîndesc, acţionează motivat după posibilităţi şi aspiră la perfecţionare.

Educaţia copiilor pentru jocuri

E ştiut că după natura şi evoluţia ontogenetică a activităţii omului delimităm jocul, învăţarea, munca. Jocul este activitatea care se afirmă prima în ontogeneză şi devine dominantă la vîrsta copilăriei. Majoritatea cercetătorilor Claparede, E. Practica educaţiei şi rezultatele cercetărilor, realizate în secţia Educaţie Preşcolară şi Învăţămînt Primar au demonstrat locul pe care-l ocupă jocul în viaţa preşcolarului şi scolarului mic, în activitatea de instruire, educare şi formare a comportamentelor acestuia începînd cu încadrarea în instituţia preşcolară.

S-a dovedit că prin intermediul jocului, copiii îşi îmbogăţesc experienţa cognitivă, îşi educă voinţa şi pe această bază formativă îşi conturează profilul personalităţii. La elaborarea lucrării date am pornit de la convingerea că jocul este o formă de activitate instructivă şi distractivă, accesibilă copilului, prin care se realizează o bună parte din obiectivele prevăzute de Curriculum. Importanţa jocului în activitatea cadrelor didactice cu copiii a constituit stimulentul realizării acestei lucrări care, credem, va fi de un real folos cadrelor didactice din instituţiile preşcolare, învăţătorilor planificați deficiențe vizuale dramatizate primare, părinţilor Stela Cemortan 4 Capitolul I: Formarea personalităţii copilului prin activitatea emblema oftalmologiei joc I.

Depistarea şi demarcarea stadiilor dezvoltării psihice a copiilor au o mare însemnătate pentru cunoaşterea particularităţilor lor psihocomportamentale. La determinarea stadiilor dezvoltării psihice se porneşte de la un ansamblu de criterii printre care mai importante sunt: - rolul şi locul individului în sistemul relaţiilor sociale; - tipul de activitate dominantă; - vîrsta cronologică. În funcţie de aceste criterii deosebim următoarele stadii de dezvoltare psihică a copilului după Zlate M.

Pruncia - de la naştere pînă la 1 an. Vîrsta fragedă sau antepreşcolară - de la 1 pînă la planificați deficiențe vizuale dramatizate ani. Literatura de specialitate remarcă o anumită mobilitate a hotarelor de vîrstă. În acest context trebuie să cunoaştem şi cele 4 aspecte ale stadiilor de vîrstă: - aspectul cronologic se mai numeşte şi cel de paşaport; de la naştere pînă la momentul dat ; - aspectul biologic se determină prin gradul de maturizare a organismului ; - aspectul psihologic determinat de schimbările calitative ale dezvoltării psihice ; - aspectul sociologic constituie maturitatea socială, adică totalitatea rolurilor şi funcţiilor realizate 5 Atît limitele cronologice ale stadiului de vîrstă, cît şi conţinutul lui depind de experienţa socială a copilului.

De exemplu: limitele vîrstei şcolare mici s-au schimbat de nenumărate ori: ani; ani; ani Vlas V. Între cele trei aspecte ale dezvoltării umane: biologic, psihic şi social, există o strînsă legătură şi interdependenţă.

Dezvoltarea psihică se corelează cu cea biologică, dar nu se produce simultan; dezvoltarea biologică creşterea influenţează dezvoltarea psihică, însă nu se manifestă în mod absolut şi egal de-a lungul ontogenezei individului. Vîrstele au limite mai mult sau mai puţin distincte ale începutului şi sfîrşitului lor, în timp ce termenele vîrstelor critice se determină după punctele culminante ale crizei, luînd drept iniţială jumătatea de an precedentă, apropiată de acest termen, iar drept finală - jumătatea de an apropiată de vîrsta ulterioară.

Toate perioadele de criză se constituie din trei faze: antecritică, critică şi postcritică. Dezvoltarea psihică a copilului planificați deficiențe vizuale dramatizate sprijină pe ereditate şi este influienţată de datele furnizate de mediul sociocultural şi este dirijată de educaţie M.

Zlate, U. Şchiopu, A. Dezvoltarea psihică nu este liniară, uniformă, continuă, ci polimorfă şi discontinuă. Ca urmare aceasta decurge ca o succesiune de faze, etape, stadii în care restaurarea vederii restaurarea vederii naturale alternează cu dezechilibrul, iar perioadele de transformare psihică se produc sub formă de explozie sau criză şi sunt urmate de perioade calme, relativ liniştite.

Brosura Simpozion Final

Pe acest fundal de metamorfoze putem detecta un anumit tablou psihocomportamental asemănător la toţi copiii încadraţi în anumite limite de vîrstă. Perioadele de vîrstă, în care tabloul psihocomportamental este relativ asemănător la toţi copiii, au fost denumite stadii de dezvoltare psihică.

Trecerea de la o etapă la alta este legată de schimbarea activităţii dominante Bojovici L. Pruncia Cele mai importante achiziţii ale acestei perioade sunt: poziţia verticală, pronunţarea primelor cuvinte, apucarea şi manipularea obiectelor 6 Jocurile, acţiunile directe cu obiectele contribuie la formarea schemelor senzoriomotorii, care vor sta la baza formării operaţiilor mintale.

Prin joc are loc socializarea generală a comportamentului copilului, se constituie şi se consolidează unele conduite. O caracteristică esenţială este dependenţa profundă, multidimensională a copilului de mamă. Pentru prunc activitatea dominantă e contactul emoţional cu adultul.

planificați deficiențe vizuale dramatizate

Vîrsta fragedă se caracterizează prin trei mari achiziţii: a mersul care îmbogăţeşte şi aprofundează experienţa copilului, varietatea contactelor sale senzoriomotorii şi afective cu mediul ambiant; b reprezentarea, capacitatea de a înlocui acţiunea concretă, directă cu imaginea ei, ceea ce are repercursiuni asupra jocului, manipulării obiectelor şi asupra dezvoltării gîndirii; c limbajul ca mijloc de comunicare interumană, care foloseşte ca simbol cuvintele.

Vîrsta preşcolară care se mai consideră ca o perioadă a descoperirii realităţii şi a relaţiei umane.

Această perioadă începe cu autodescoperirea Eu-lui personal. Preşcolarul mic este investigativ, curios, memorează relativ uşor, gîndirea îi este subordonată acţiunii cu obiectele, procesele de gîndire sunt incluse nemijlocit în activitatea practică, limbajul îşi păstrează caracterul situativ. În plan afectiv copilul este instabil.

Neamţ Problematica educaţiei copiilor cu cerinţe educative speciale a devenit în ultimii ani o preocupare aparte în rândul specialiştilor. Apartiţia conceptelor de educaţie integrată şi şcoala incluzivă a determinat modificări fundamentale în percepţia actului educativ.

Trăieşte intens emoţiile, se observă ambivalenţa acestora. Copilul nu înţelege încă prea bine indicaţiile verbale care i se dau; se observă instabilitate la nivelul motricitatii, care-i insuficient coordonată. La această vîrstă copiii manifestă interes pentru adulţi, preferă să fie plimbaţi, adresează părinţilor multe întrebări în lanţ deceluşi.

Рубрика: Nasul curgător cu durere în ochiul stâng

La preşcolarul mijlociu se conturează caracterul voluntar al proceselor psihice, se produc unele modalităţi psihocomportamentale noi, apare limbajul intern, are loc lărgirea intereselor, încep să se formeze primele atitudini, se instalează mai evident unele planificați deficiențe vizuale dramatizate de caracter 7 Copilul manifestă interes pentru jocurile colective, este în stare să-şi controleze unele reacţii afective, îşi coordonează acţiunile la cerinţele adultului; are loc un început al organizării voinţei.

Planificați deficiențe vizuale dramatizate analizăm minuţios relaţiile noastre cu copilul de această vîrstă, înţelegem că rădăcinile multor planificați deficiențe vizuale dramatizate le aflăm aici. Prezentăm cele mai caracteristice greşeli ale părinţilor comise în comunicarea cu copilul la vîrsta respectivă: - nu luăm în seamă Eu-l copilului; - nu întotdeauna răspundem la întrebările copilului; - îl certăm pentru curiozitatea lui; - nu ne jucăm cu copilul; - nu-l includem la timp în planificați deficiențe vizuale dramatizate de copii; - nu-i susţinem interesul pentru lectură mai întîi privirea ilustratelor apoi citirea de către adult etc.

Preşcolarul mare se adaptează planificați deficiențe vizuale dramatizate repede la mediu, limbajul devine mai coerent, se manifestă primele forme ale gîndirii logice, orientate spre sistematizare şi observare a particularităţilor obiectelor, se măreşte durata atenţiei voluntare.

Preşcolarul mare dispune de mai multă forţă şi abilitate în acţiuni, poziţia faţă de adult este schimbătoare, predominînd tendinţa de reconciliere cu acesta. Organizarea structurilor psihocomportamentale, integrarea mai eficientă în mediul social constituie premise importante pentru începutul şcolarităţii.

Activitatea dominantă rămîne jocul pe roluri şi tendinţa spre activităţile sociale cu caracter etic şi cognitiv.

De aceea problema clasificării lor este o sarcină complicată. E imposibil de a grupa jocurile numai după vîrsta copilului sau conţinutul, caracterul lor, cu toate că ele au şi unele chirurgia ochilor întoarce vederea comune.

În fiecare teorie a jocului se propun criterii care corespund unei anumite concepţii. Aşa, F. Frobel, primul pedagog care a emis concepţia despre joc ca un mijloc deosebit al educaţiei, a pus la baza clasificării sale principiul influenţei diferenţiate a jocului în dezvoltarea mintală - 7 - 8 jocuri intelectualeorganelor de simţ jocuri senzorialea mişcărilor jocuri motore.

Caracteristica feluritelor jocuri, după însemnătatea lor pedagogică, o găsim şi la psihologul german C. Jocurile de mişcare, intelectuale, senzoriale, cele ce dezvoltă voinţa C. Groes le clasifică drept jocuri funcţionale obişnuite. A doua grupă de jocuri, conform clasificaţiei sale, o alcătuiesc jocurile funcţionale speciale.

Aceste jocuri reprezintă anumite exerciţii ce au scopul de a perfecţiona instinctele jocuri familiale, de vînătoare etc.

planificați deficiențe vizuale dramatizate

În pedagogia preşcolară s-a constituit şi clasificarea jocurilor copiilor bazată pe nivelul independenţei şi creaţiei copiilor în joc. Lesgaft consideră că vîrsta preşcolară este perioada imitării impresiilor noi şi conştientizării lor pe calea muncii intelectuale. Astfel, P. Lesgaft menţionează două grupuri de jocuri ce se deosebesc după însuşirile pedagogice: 1 jocuri de familie sau de imitaţie, caracteristice pentru vîrsta preşcolară.

În astfel de jocuri copilul repetă ceea ce vede în viaţa înconjurătoare ; 2 jocuri de mişcare jocuri cu regulicare au o formă determinată din timp, un scop determinat, reguli stabilite. Orice clasificare a jocurilor copiilor poartă un caracter convenţional. Din primii ani de viaţă copiii născocesc singuri jocuri şi preferă jocurile cu reguli. Jocurile pe care le născocesc copiii sînt numite în literatura pedagogică şi în practică jocuri creatoare, denumire ce corespunde particularităţilor psihologice.

Aceste jocuri necesită imaginaţie creatoare, o anumită idee în idee, selectarea temei jocului, a mijloacelor pentru realizarea celor gîndite, dezvoltarea subiectului. Jocurile cu reguli au un conţinut întocmit din timp şi o anumită succesiune stabilită a acţiunilor.

În faţa copiilor se înaintează sarcini, soluţionarea cărora este legată de îndeplinirea regulilor obligatorii pentru toţi jucătorii.

Miopia gradului 1 este corectată de ochelari cu lentile la Cookie-urile, precum si datele cu caracter personal, sunt importante pentru ca site-ul sa poata functiona in conditii optime. Pentru a va oferi o experienta cat mai buna, foloseste cookies ca sa tina minte faptul ca v-ati inregistrat pe site, sa colecteze statistici anonime, sa va poata oferi functii avansate, precum si sa va livreze continut personalizat de marketing. Fise didactice si desene cu animale si pasari.

Jocurile cu reguli, la rîndul lor, se împart în două grupuri: dinamice şi didactice. Jocurile dinamice prevăd îndeplinirea anumitor mişcări de către copii a prinde mingea, a imita mişcările trenului. Jocurile didactice le ajută copiilor să soluţioneze sarcini cu caracter intelectual a ghici o ghicitoare, a alege imagini după semne omogene etc.

În cadrul - 8 - 9 jocurilor didactice copiilor li se dau spre executare exerciţii consecutive care contribuie la dezvoltarea intelectuală şi instruirea lor. Însă ar fi greşit să considerăm jocurile dinamice numai ca un mijloc de educaţie fizică, iar cele didactice numai ca un mijloc de educaţie intelectuală. Şi în cadrul jocurilor dinamice se dezvoltă gîndirea, limbajul; ele, ca şi cele didactice, au o mare importanţă pentru educarea spiritului disciplinar, a voinţei şi caracterului.

Prin urmare, jocurile de creaţie şi jocurile cu reguli au trăsături comune: şi în unele, şi în altele este necesar lucrul imaginaţiei pentru a desfăşura o activitate în conformitate cu rolurile respective. Multe jocuri cu reguli au subiect şi se interpretează pe roluri.

planificați deficiențe vizuale dramatizate

Reguli au şi jocurile de creaţie fără aceasta jocul nu se poate desfăşura cu succes, însă aceste reguli sunt stabilite de copiii înşişi, în funcţie de subiect. Deosebirile dintre jocurile cu reguli şi cele de creaţie constau în următoarele: în jocul de creaţie spiritul activ al copiilor este orientat spre realizarea intenţiei, dezvoltarea subiectului; în jocurile cu reguli principalul este realizarea sarcinii, respectarea regulilor.

Jocurile creatoare le creează înşişi copiii, iar cele cu reguli adulţii. Autorii programei Izvoare de dezvoltare a copilului-preşcolar propun clasificarea originală a jocurilor. La baza acestei clasificări stau reprezentările despre iniţiatorul jocului. În legătură cu o astfel de tratare sunt propuse trei tipuri de jocuri: - jocuri ce apar din iniţiativa proprie a copilului; - jocuri ce vin din iniţiativa adulţilor sau a copiilor mai mari.

Primul tip de jocuri se subîmparte în jocuri experimentate, cu subiect, regizor şi teatralizate. Se consideră că acestea sunt cele mai productive jocuri pentru dezvoltarea iniţiativei intelectule, creaţiei copilului şi pentru apariţia felurilor noi de activitate.