Viziune minus 7 la sută

Occidentul: de la morala competitivității la morala cheltuielilor sociale 7 septembrie 0 Comments Țările occidentale au ajuns viziune minus 7 la sută în mai puțin de un secol să crească cheltuielile sociale de la virtual zero Lindert, până la aproape la sută din PIB, cu multe țări democratice având valori mai apropiate de 20 la sută din PIB decât de 10 la sută din PIB.

Aceasta arată cât din banii contribuabililor, în echivalent PIB, sunt cheltuiți pentru asistență socială, dar, mult mai important, arată că s-a produs o schimbare majoră în modul de administrare a economiei. În ce a constat această schimbare și cât este de benefică pentru creșterea bunăstării? Răspunsurile din literatură sunt divizate. Referitor la cauze, studiile se referă, cel puțin după cel de-Al Doilea Război Mondial, la democrație, la creșterea speranței de viață, la creșterea veniturilor și a capacității de a menține producția pe un trend crescător, la deschiderea comercială a economiilor globalizare și la ideile economice predominante.

410 RO Hipnoza regresiva \u0026hipnoterapie Ivana-magia gratiei feminine si programele limitative impuse.

Abordările conservatoare, de la Burke la Keynes în abordările în care acesta din urmă este conservatorau susținut, în esență, că impozitarea veniturilor și a avuției pentru a finanța cheltuieli sociale reduc stimulentele pentru muncă, asumarea riscului și economisire atât pentru cei care finanțează, cât și pentru cei care primesc beneficiile sociale.

În acest articol arăt că schimbarea care s-a produs în cheltuielile sociale reflectă o modificare importantă a raportului dintre principalii administratori ai capitalismului. Această modificare a generat, la rândul ei, mecanisme care au făcut ca ponderea cheltuielilor sociale să atingă niveluri nesustenabile.

În secțiunea următoare arăt că principiul libertății față de intervenția statului în economie reflecta morala unei societăți centrate pe stimularea competitivității individuale și a firmelor.

Ea a generat o concurență care a contribuit la creșterea cererii pentru cheltuieli sociale.

Cu ce viziune dă dizabilitatea cu minus

În secțiunea a treia arăt că ideile lui Keynes despre rolul statului în economienu nu ar fi dus la creșterea cheltuielilor sociale la nivelurile de astăzi, dacă ar fi fost corect înțelese. În secțiunea a patra arăt că înțelegerea greșită a ideilor lui Keynes a dus la apariția unei noi morale economice a Occidentului, centrată pe intervenția excesivă a statului în economie, care are ca promontoriu cheltuielile sociale.

În secțiunea a cincea argumentez că factorul politic este cel care explică cel mai bine de ce cheltuielile sociale cresc mai repede decât PIB.

În secțiunea a șasea, prezint estimări econometrice pe un panel de 34 de țări pentru perioada pentru a arăta că rata de economisire scade atunci când cheltuielile sociale cresc, ceea ce poate afecta însuși viitorul Occidentului. În secțiunea a șaptea arăt că, în România, ale cărei cheltuieli sociale se ridică la nivelul relativ mic de aproximativ 10 la sută din PIB, o creștere a impozitului pe venitul personal perceput asupra grupelor cu venituri mai mari prin adoptarea impozitării progresive pentru a finanța creșterea cheltuielilor sociale ar avea consecințe negative pentru economisire și, de aici, pentru dezvoltarea României.

Dacă viziunea minus 7 este luată în armată

În ultima secțiune prezint concluziile. Morala competitivității și nașterea cererii pentru cheltuieli sociale În Occident, administrarea economiei este realizată de piețele financiare și de puterea politică Greider, În mod natural, obiectivele centrale ale acestor doi administratori sunt diferite. Înclinația piețelor este aceea de a favoriza specializarea și competiția între producători, făcând aparatul productiv Lydia Terentyeva și-a redat vederea societății tot mai inovativ și eficient și, astfel, oferta de produse relativ ieftină.

Statul sub forma sa națională a început să interfereze cu aparatul productiv atunci când a decis — acum aproape de ani — să perceapă impozite și să-și extindă cheltuielile.

De atunci, nicio activitate a sa apărare, ordine publică, transport public, investiții și subvenții pentru întreprinderi publice nu a contribuit la creșterea impozitelor și a cheltuielilor ca procent din PIB în egală măsură cu cheltuielile sociale Lindert, A existat permanent un reglaj fin în raportul de putere dintre cei doi administratori în timp și între țări.

Totuși, reglajul s-a făcut pe fundalul existenței unor componente stabile ale acestui raport, atât în timp, cât și între țări. Aceste componente au fost atât de puternice încât au acționat ca principii ale unor epoci și, în general, au definit morala epocii respective, impunând ca unul dintre cei doi administratori să ocupe poziția dominantă în epocă.

Judecând după alegerea pe care au făcut-o referitor la acest principiu, se poate spune că până la Primul Război Mondial, țările capitaliste occidentale au îmbrățișat, în general, libertatea față de intervențiile statului în economie. Până la Primul Război Mondial, chiar dacă raportul dintre cei doi administratori ai economiei s-a modificat în anumite limite în timp și între națiuni, piețele, cu precădere cele financiare, au jucat permanent rolul central în administrarea economiei, inclusiv în distribuția veniturilor.

Regimul monetar ales pentru a asigura acest rol piețelor financiare a fost standard aur, care a însemnat renunțarea la autonomia națională a politicilor monetare concomitent cu fixarea unui conținut în aur pentru monedele naționale și cu permiterea unei maxime mobilități a capitalurilor între țări.

• Scrieți două reguli care vă vor ajuta să mențineți o viziune bună Micopia este o minus.
• În armată va fi luată dacă viziunea minus 7
• Recenzii posterioare de cataractă capsulară A nu accepta recentele descoperiri arheologice tip Tărtăria, a rămîne surzi la argumentele unor cercetători serioși precum Marija Gimbutas, ori a persista în rătăcirile secolelor al XIX-lea — al XX-lea despre romanizarea locuitorilor Daciei constituie cecități inacceptabile intelectualului secolului al XXI-lea.

Această alegere a echivalat cu punerea accentului pe promovarea competitivității individului și a firmelor — esența acelei morale —, cu o implicare virtual nulă a statului în economie. Viziune minus 7 la sută standardul aur, țările s-au asigurat că au o atitudine comună față de competitivitate Croitoru, Tehnic, aceasta a însemnat că țările care deveneau prea competitive, adică aveau surplusuri de cont curent și, implicit, rezerve libere de aur cantități de aur în exces față de cele necesare pentru menținerea paritățiicreșteau cantitatea de bani pentru a crește prețurile.

Invers, țările care pierdeau competitivitate, adică aveau deficite de cont curent și, implicit, deficit de rezerve de aur, reduceau cantititatea de bani pentru a reduce prețurile și a readuce rezervele de aur la cantitățile necesare pentru asigurarea parității.

Principial și funcțional, atitudinea comună față de competitivitate însemna că cerințele piețelor în această privință erau rapid transmise în parametrii politicilor economice. De regulă, alte viziune minus 7 la sută nu se puteau transfera în parametrii politicilor economice dacă intrau în conflict cu mecanismul care asigura convergența competitivității țărilor.

În acest fel, a rezultat foarte puțină preocupare a statului pentru a face cheltuieli sociale, cu excepția celor pentru ajutorarea familiilor sărace. În consecință, a existat o opțiune implicită pentru ca distribuția veniturilor să fie aproape în întregime realizată de piață. Aceasta explică de viziune minus 7 la sută cheltuielile sociale ale statelor au ocupat o viziune minus 7 la sută neglijabilă în PIB până în Îndoar nouă țări cheltuiau cu puțin mai mult de doi la sută din PIB pentru transferuri sociale cheltuieli sociale minus cheltuielile publice pentru educație.

Între acestea, Germania era campioana, transferurile sociale fiind de 4,82 la sută din PIB Lindert,pp. În schimb, statul s-a preocupat să asigure drepturi de proprietate clare, proprietatea preponderent privată asupra mijloacelor de producție, reglementări adecvate pentru a lăsa piețelor libertatea necesară, inclusiv față de corupție, pentru a menține concurența din care se naște inovarea, cea care în final duce la creșterea productivității și a bogăției societății.

Populatia Bulgariei scade spectaculos

Totuși, concurența accelerată nu produce numai bogăție. Ea generează, prin intermediul inovării pe care o determină, și un proces de uzură morală.

Cu cât este mai mare, concurența duce la uzura morală mai rapidă a echipamentelor și instalațiilor și a calificărilor de care oamenii au nevoie pentru a le utiliza.

Cei care nu reușesc să se adapteze la aceste schimbări părăsesc definitiv sau temporar piața încă din perioada în care se află în limitele vârstei de muncă, având nevoie de diverse forme de asigurare, cel puțin temporar, până la reintrarea în piață. În final, foarte mulți ajung să aibă nevoie de pensii, de asigurări medicale, de ajutor de șomaj, de asistență socială, subvenții pentru locuință.

Concurența crescută a generat inovarea capabilă se reducă costurile de producție și să creeze noi produse, dar a avut ca efect secundar creșterea interesului și puterii sindicatelor de a solicita sisteme publice de asigurări sociale, mai ales pe măsură ce inegalitatea avuției și a veniturilor s-a accentuat.

În plan politic, partidele socialiste și social democrate au mers în aceeași direcție încă din secolul al nouăsprezecelea. Bismarck a încercat, într-un mod foarte convenabil politic, să evite viziune minus 7 la sută rău mai mare —  socialismul — cu un rău mai mic, și anume introducerea în bugetul public a serviciilor sociale sub control conservator. În Marea Britanie aceste concepții și-au găsit reflectarea în introducerea pensiei de vârstă, asigurărilor de șomaj, că toate literele se estompează cu viziunea de sănătate și a impozitării progresive în perioada Marcuzzo, Pe acest fundal, vechea morală a fost puternic zdruncinată de criza din anii și, așa cum voi arăta imediat, cu ajutorul teoretic al lui Keynes, ea a fost înlăturată și, de atunci, uitată.

Următoarea criză similară ca dimensiuni, Marea Recesiune dina reconfirmat că vechea morală a fost complet uitată și că societatea occidentală în prezent nu este aproape deloc conștientă de ce poate însemna acest lucru la scară istorică.

• După cum văd oamenii cu viziune minus 7 Instrucțiunile de recuperare a parolelor vor fi trimise pe e-mail.
• Lucian Croitoru Blog – Occidentul: de la morala competitivității la morala cheltuielilor sociale
• Written by: 4eveR Comments: 2 În armată va fi luată dacă viziunea minus 7 Cu boala 3 și 4 grade în armată nu sunați.

Un mesaj neînțeles de către Occident Marea Depresie economică, extinderea democrațiilor instituționale și a drepturilor de vot și apariția marxismului, a socialismului și a comunismului au favorizat, implicit sau explicit, punerea în discuție în interiorul Occidentului a moralei ce deriva din principiul libertății aparatului de producție față de stat.

Numai teoria economică clasică nu legitima acest lucru. Conform teoriei clasice, a cărei premisă de bază era libertatea față de interferența statului în aparatul producător de bunuri, producția era de regulă la potențial, așa cum rezulta din legea lui Say, astfel că salariile, rentele și profiturile nu puteau crește concomitent, gelatină pentru vedere fiind producția potențială, care nu putea crește decât în urma unor șocuri pozitive în factorii de producție, prin definiție imprevizibile.

Acest conflict între participanții la procesul de producție produsese deja structurile politice care să lupte pentru eliminarea principiului libertății față de intervențiile statului în economie, dar nu avea o reflectare teoretică credibilă pentru ca cea mai mare parte a clasei politice să renunțe la el.

Keynes și-a dat seama, așa cum voi argumenta imediat, că a sa Teorie Generală va introduce în peisajul de mai sus elementul care lipsea, dar care era necesar pentru ca principiul libertății aparatului productiv față de intervențiile statului să fie părăsit de către Occident. Probabil că această frază i-a determinat pe unii analiști să spună că Keynes viziune minus 7 la sută scris Teoria Generală pentru a apăra medicament vedere incetosata de el însuși.

Cu Teoria sa Generală, Keynes a stabilit avanpostul teoretic al despărțirii clare a guvernelor de vechea morală ce le ghidase viziune minus 7 la sută comportamentul [2].

După cum văd oamenii cu viziune minus 7

Deși a țintit la introducerea statului în economie, Teoria Generală are elemente care arată că Keynes înțelegea că implicarea statului nu trebuie să fie permanentă și făcută oricum. Acest mesaj nu a fost înțeles de către discipolii lui Keynes și nici de Occident, în general. În viziunea lui Keynes, principiul independenței față de intervențiile economice ale guvernului nu putea fi acceptat pentru că nu asigura stabilitatea producției și a ocupării și o mai echitabilă distribuție a veniturilor și a avuției.

În consecință, preocuparea sa principală a fost să arate rolul statului în menținerea perpetuă a producției la potențial, ceea ce nu este echivalent cu permanenta intervenție a statului în economie, ci doar în perioadele de recesiune. Ideea principală a teoriei este aceea că fazele descendente ale economiei nu se autocorectează în mod necesar, deoarece atunci când gospodăriile și firmele doresc să economisească, ele reduc cererea și, astfel, veniturile altora, care la rândul lor nu vor cheltui, astfel economia intrând într-o spirală a contracției cererii pentru consum și investiții.

Keynes a susținut că din această spirală economia nu poate ieși decât cu ajutor exterior, de la guvern, care trebuie să extindă cheltuielile publice finanțate prin împrumuturi publice, ceea ce va compensa scăderea cererii private și va reduce incertitudinea.

În acest context, oamenii și firmele vor economisi mai puțin și vor cheltui mai mult, scoțând economia din spirala recesionistă.

Keynes înțelege problema redistribuției ca măsură care ajută, prin atenuarea inegalității avuției și veniturilor, la întreruperea spiralei menționată anterior, ca pas în reluarea creșterii producției spre nivelul ei potențial. Una dintre principalele justificări sociale ale unei mari inegalități a avuției este, de aceea, înlăturată. Referitor la redistribuirea veniturilor, Keynes menționează în același capitol că experiența sugerează că în condițiile existente…măsuri pentru redistribuirea veniturilor într-un mod care in a way likely să crească înclinația spre consum se poate dovedi pozitiv favorabilă creșterii capitalului.

Marcuzzop. Totuși, treptat, economiștii keynesiști au justificat extinderea cheltuielilor guvernamentale ca procent din PIB, inclusiv a cheltuielilor sociale viziune minus 7 la sută a redistribuiriiși în afara perioadelor de criză, când producția era deja la potențial.

Conform lui Hayek Kresge și Wegnar,aceste idei ajunseseră să îl îngrijoreze spre sfârșitul vieții pe Keynes, care ar fi dorit să le tempereze. Tu știi, ideile mele au fost extrem de importante în anii Nu era o problemă de combatere a inflației. Dar tu poți să mă crezi, Hayek, ideile mele au devenit neactuale. Șase săptămâni mai târziu a murit. Cred că ar fi putut să o facă. Totuși, ideile keynesiste referitoare la intervenția statului în economie reprezentau deja o corupere a ideilor lui Keynes și începuseră să se răspândească în SUA, cea mai mare economie a lumii, și ajutau deja Partidul Laburist în Marea Britanie în implementarea programului său social.

Procesul de transformare a doctrinei lui Keynes în dogmă început în acea perioadă s-a amplificat treptat și a reînviat după vezi analiza acestui proces realizată de Hutchinson, și Davidson, Cheltuielile sociale: promontoriul noii morale economice a Occidentului Atașamentul țărilor occidentale față de principiul libertății față de intervențiile statului în economie și față de morala pe care acesta o sprijinea și în virtutea căreia se justifica, era în curs de disipare.