teste de acuitate vizuala

Rezultatul testului de acuitate vizual─â. Acuitatea vizual─â: verificarea acuit─â╚Ťii vizuale

Defini╚Ťie Examinarea ochilor pentru acuitatea vizual─â Acuitatea vizual─â este o m─âsur─â a rezolu╚Ťiei spa╚Ťiale a sistemului de procesare vizual─â.

teste de acuitate vizuala

VA, a╚Öa cum este men╚Ťionat uneori de c─âtre profesioni╚Öti optici, este testat prin solicitarea persoanei a c─ârei viziune este testat─â pentru a identifica a╚Öa-numitele optotipuri - litere stilizate, inele Landoltsimboluri pediatricesimboluri rezultatul testului de acuitate vizual─â litere chirilice analfabetizate├«n Golovin ÔÇöTabel tabel─â sau alte tipare - pe o diagram─â tip─ârit─â sau alte mijloace de la o distan╚Ť─â de vizualizare setat─â.

Optotipurile sunt reprezentate ca simboluri negre pe un fundal alb adic─â la rezultatul testului de acuitate vizual─â maxim.

  • V-a╚Ťi g├óndit vreodat─â s─â face╚Ťi un test de vedere?
  • V-a╚Ťi g├óndit vreodat─â s─â face╚Ťi un test de vedere? Face╚Ťi-l aici! | Blog localuri-bucuresti.ro
  • AdvertisementAdvertisement Scop Scopul testului Este posibil s─â ave╚Ťi nevoie de un examen de ochi dac─â sim╚Ťi╚Ťi c─â ave╚Ťi o problem─â de viziune sau dac─â viziunea sa sa schimbat.
  • ­čĺë Testul de acuitate vizual─â: Scop, procedur─â ╚Öi rezultate - Medicul t─âu
  • Teste de acuitate vizuala
  • Viziunea forumului s-a ├«mbun─ât─â╚Ťit
  • Test de acuitate vizuala Din Dictionar Termeni Examen destinat masurarii acuitatii vizuale.

Distan╚Ťa precis─â la care se m─âsoar─â acuitatea nu este important─â at├ót timp c├ót este suficient de departe ╚Öi dimensiunea optotipului pe retin─â este aceea╚Öi. Aceast─â dimensiune este specificat─â ca un unghi vizualcare este unghiul, la ochi, sub care apare optotipul.

Acuity este o m─âsur─â a performan╚Ťei vizuale ╚Öi nu are leg─âtur─â cu prescrip╚Ťia ochelarilor necesar─â pentru corectarea vederii.

Test de acuitate vizual─â

├Än schimb, un examen de ochi ├«ncearc─â s─â g─âseasc─â re╚Ťeta care s─â ofere cea mai bun─â performan╚Ť─â vizual─â corectat─â realizabil─â. M─âsurare Acuitatea vizual─â se m─âsoar─â printr-o procedur─â psihofizic─â ╚Öi ca atare se refer─â la caracteristicile fizice ale unui stimul la percep╚Ťia unui subiect ╚Öi la r─âspunsurile sale rezultate. M─âsurarea poate fi folosind o diagram─â de ochi inventat─â de Ferdinand Monoyerprin instrumente optice sau prin teste computerizate precum FrACT.

Trebuie avut grij─â ca condi╚Ťiile de vizionare s─â corespund─â standardului, cum ar fi iluminarea corect─â a camerei ╚Öi a graficului de ochi, distan╚Ťa de vizionare corect─â, suficient timp pentru a r─âspunde, aloca╚Ťie de eroare, etc.

tratament congenital hipermetropie

Istorie Eveniment Tipurile de test de viziune sunt inventate ├«n de oftalmologul german Heinrich Kuechlerla DarmstadtGermania. El sus╚Ťine necesitatea standardiz─ârii testelor de vedere ╚Öi produce trei diagrame de citire pentru a evita memorarea. El public─â, ├«n german─â, francez─â, englez─â ╚Öi alte limbi, un set de probe de citire pentru a documenta viziunea func╚Ťional─â. El folose╚Öte fonturi care erau disponibile la Tipografia de Stat din Viena ├«n ╚Öi le eticheteaz─â cu numerele din acel catalog de tipografie, cunoscut ├«n prezent sub numele de numere Jaeger.

Optotipurile lui Snellen nu sunt identice cu scrisorile de test utilizate ast─âzi. Aceste diagrame sunt utilizate ├«n toate studiile clinice ulterioare ╚Öi au f─âcut mult pentru a familiariza profesia cu noua structur─â ╚Öi progres. Datele din ETDRS au fost folosite pentru a selecta combina╚Ťii de litere care ofer─â fiec─ârei linii aceea╚Öi dificultate medie, f─âr─â a utiliza toate literele de pe fiecare linie.

Ele demonstreaz─â natura arbitrar─â a frac╚Ťiei Snellen ╚Öi avertizeaz─â cu privire la acurate╚Ťea acuit─â╚Ťii vizuale determinat─â prin utilizarea diagramelor de diferite tipuri de litere, calibrate de sistemul lui Snellen. ├Än viziune cu lumin─â sc─âzut─â adic─â scotopic─âconurile nu au suficient─â sensibilitate, iar vederea este subserizat─â de tije. Rezolu╚Ťia spa╚Ťial─â este atunci mult mai mic─â. Acest lucru se datoreaz─â rezum─ârii spa╚Ťiale a tijeloradic─â un num─âr de tije se contope╚Öte ├«ntr-o celul─â bipolar─âconect├ónd la r├óndul ei la o celul─â ganglionar─âiar unitatea rezultat─â pentru rezolu╚Ťie este mare, iar acuitatea mic─â.

Re╚Ťine╚Ťi c─â nu exist─â tije ├«n centrul c├ómpului vizual foveolaiar cele mai mari performan╚Ťe la lumin─â sc─âzut─â se ob╚Ťin ├«n viziunea aproape periferic─â Rezolu╚Ťia unghiular─â maxim─â a ochiului uman este de 28 de secunde de arc sau 0,47 rezultatul testului de acuitate vizual─â de arc, ceea ce d─â o rezolu╚Ťie unghiular─â de 0, grade, iar la o distan╚Ť─â de gradul de deficien╚Ť─â vizual─â km corespunde mm.

Aceasta este egală cu 0,94 minute arc pe pereche de linie o linie albă și una neagrăsau 0, grade. Pentru o pereche de pixeli un pixel alb și un negru aceasta oferă o densitate de pixeli de pixeli pe grad PPD.

Astfel, acuitatea vizual─â, sau puterea de rezolvare ├«n lumina zilei, viziunea central─âeste proprietatea conurilor. Pentru a rezolva detaliile, sistemul optic al ochiului trebuie s─â proiecteze o imagine focalizat─â pe foveao regiune din interiorul maculei av├ónd cea mai mare densitate de celule fotoreceptoare conice singurul tip de fotoreceptori care exist─â chiar ├«n centrul foveei cu diametrul de ╬╝mastfel av├ónd cea mai ├«nalt─â rezolu╚Ťie ╚Öi cea mai bun─â viziune de culoare.

Acuitatea ╚Öi viziunea culorii, de╚Öi sunt mediate de acelea╚Öi celule, sunt func╚Ťii fiziologice diferite, care nu se interac╚Ťioneaz─â dec├ót prin pozi╚Ťie. Acuitatea ╚Öi viziunea culorii pot fi afectate independent. Diagrama arat─â acuitatea relativ─â a ochiului uman pe rezultatul testului de acuitate vizual─â orizontal ├«n grade unghiul vizual fa╚Ť─â de vederea foveal─â. Punctul orb se afl─â la aproximativ 18 ┬░ ├«n direc╚Ťia exterioar─â de exemplu, ├«n c├ómpul vizual st├óng pentru ochiul st├óng.

Pentru a vedea detaliile, dou─â seturi de receptori trebuie s─â fie intervenite de un set de mijloc. Rezolu╚Ťia maxim─â este aceea de 30 de secunde de arc, corespunz├ónd diametrului conului foveal sau unghiului subvenit ├«n punctul nodal al ochiului.

Un factor cheie al ob╚Ťinerii unei viziuni detaliate este ├«ns─â inhibarea.

refacerea vederii prin gimnastic─â

Aceasta este mediat─â de neuroni precum celulele amacrine ╚Öi orizontale, care fac func╚Ťional r─âsp├óndirea sau convergen╚Ťa semnalelor. Aceast─â tendin╚Ť─â c─âtre naveta unu-la-unu a semnalelor este alimentat─â de luminozitatea centrului ╚Öi a ├«mprejurimilor sale, ceea ce declan╚Öeaz─â inhibarea care duce la o cablare individual─â.

Acuitatea vizual─â: verificarea acuit─â╚Ťii vizuale

Totu╚Öi, acest scenariu este rar, ├«ntruc├ót conurile se pot conecta at├ót la bipolare medii ╚Öi plate difuzeiar celulele amacrine ╚Öi orizontale pot ├«mbina mesajele la fel de u╚Öor precum le inhib─â. Lumina c─âl─âtore╚Öte de la obiectul de fixare la fovea printr-o cale imaginar─â numit─â ax─â vizual─â. ╚Üesuturile norme de viziune pe an structurile ochiului care se afl─â ├«n axa vizual─â precum ╚Öi ╚Ťesuturile adiacente acestuia afecteaz─â calitatea imaginii.

Partea posterioar─â a retinei, numit─â epiteliu pigmentar retinian RPE este responsabil─â, printre multe altele, de absorb╚Ťia de lumin─â care traverseaz─â retina, astfel ├«nc├ót nu poate s─âri ├«n alte p─âr╚Ťi ale retinei.

Aceasta este ceea ce face ca ochii unui animal să strălucească aparent în întuneric atunci când o lumină strălucește asupra lor.

Scopul testului Este posibil s─â ave╚Ťi nevoie de un examen pentru ochi dac─â sim╚Ťi╚Ťi c─â ├«nt├ómpina╚Ťi o problem─â de vedere sau viziunea s-a schimbat. Un test vizual de acuitate este o parte a unui examen complet al ochilor.

RPE are, de asemenea, o func╚Ťie vital─â de reciclare a substan╚Ťelor chimice utilizate de tije ╚Öi conuri ├«n detectarea fotonilor. La fel ca ├«ntr-o lentil─â fotografic─âacuitatea vizual─â este afectat─â de m─ârimea elevului. Abera╚Ťiile optice ale ochiului care scad acuitatea vizual─â sunt la maxim c├ónd pupila este cea mai mare aproximativ 8 mmcare apare ├«n condi╚Ťii de lumin─â sc─âzut─â. C├ónd pupila este mic─â mmclaritatea imaginii poate fi limitat─â prin difrac╚Ťia luminii de c─âtre elev vezi limita de difrac╚Ťie.

Între aceste extreme este diametrul pupilei, care este în general cel mai bun pentru acuitatea vizuală a ochilor normali și sănătoși; aceasta tinde să fie în jur de 3 sau 4 mm.

cum s─â ├«mbun─ât─â╚Ťi╚Ťi vederea la adul╚Ťi

Cele mai mici celule conice din fovea au dimensiuni corespunz─âtoare 0,4 minarc al c├ómpului vizual, ceea ce plaseaz─â, de asemenea, o limit─â inferioar─â a acuit─â╚Ťii.

Interferometrele laser sunt acum utilizate de rutin─â la pacien╚Ťii cu probleme optice, cum ar fi cataractapentru a evalua starea de s─ân─âtate a retinei ├«nainte de a le supune unei interven╚Ťii chirurgicale.

  1. Cum ar fi viaţa de zi de zi dacă n-am vedea oamenii, obiectele din faţa noastră?
  2. Ce este acuitatea vizual─â? Tabele pentru determinareCompetent despre s─ân─âtate pe iLive

Cortexul vizual este parte a cortexului cerebral in partea posterioara a creierului responsabile pentru procesarea stimuli vizuali, numit lobul occipital.

Mul╚Ťi dintre ace╚Öti neuroni sunt considera╚Ťi a fi implica╚Ťi direct ├«n procesarea acuit─â╚Ťii vizuale. Dezvoltarea corect─â a acuit─â╚Ťii vizuale normale depinde de un om sau de un animal care are o contribu╚Ťie vizual─â normal─â c├ónd este foarte rezultatul testului de acuitate vizual─â. Orice privare vizual─â, adic─â orice interfereaz─â cu o astfel de intrare pe o perioad─â ├«ndelungat─â de timp, cum ar fi o cataract─â├«ntoarcerea sever─â a ochilor sau strabismanisometropie eroare de refrac╚Ťie inegal─â ├«ntre cei doi ochi sau acoperirea sau patch-ul ochiului ├«n timpul tratamentului medicalva avea ca rezultat, de obicei, o sc─âdere sever─â ╚Öi permanent─â a acuit─â╚Ťii vizuale ╚Öi recunoa╚Öterea modelului ├«n ochiul afectat, dac─â nu este tratat─â la ├«nceputul vie╚Ťii, o afec╚Ťiune cunoscut─â sub numele de ambliopie.

Sc─âderea acuit─â╚Ťii se reflect─â ├«n diverse anomalii ale propriet─â╚Ťilor celulare din cortexul rezultatul testului de acuitate vizual─â. Perioada de timp ├«n care un animal este extrem de sensibil la o astfel de privare vizual─â este denumit─â perioada critic─â.

Ochiul este conectat la cortexul vizual de c─âtre nervul optic care iese din spatele ochiului. Cei doi nervi optici se reunesc ├«n spatele ochilor la chiasma optic─âunde aproximativ jum─âtate din fibrele din fiecare ochi se traverseaz─â ├«n partea opus─â ╚Öi se unesc fibre din cel─âlalt ochi reprezent├ónd c├ómpul vizual corespunz─âtor, fibrele nervoase combinate din ambii ochi form├ónd tractul optic. Aceasta constituie ├«n cele din urm─â baza fiziologic─â a vederii binoculare. Traiectele se proiecteaz─â c─âtre o sta╚Ťie de releu din creierul mijlociu numit─â nucleul geniculat lateralparte a talamusului ╚Öi apoi c─âtre cortexul vizual de-a lungul unei colec╚Ťii de fibre nervoase numit─â radia╚Ťie optic─â.

Orice proces patologic ├«n sistemul vizual, chiar ╚Öi la oameni ├«n v├órst─â, dincolo de perioada critic─â, va determina adesea sc─âderi ale acuit─â╚Ťii vizuale. Astfel, m─âsurarea acuit─â╚Ťii vizuale este un test simplu ├«n accesarea s─ân─ât─â╚Ťii ochilor, a creierului vizual sau a c─âii c─âtre creier.

V-a╚Ťi g├óndit vreodat─â s─â face╚Ťi un test de vedere? Face╚Ťi-l aici!

Orice sc─âdere relativ brusc─â a acuit─â╚Ťii vizuale este ├«ntotdeauna un motiv de ├«ngrijorare. Cauzele comune ale sc─âderii acuit─â╚Ťii vizuale sunt cataractele ╚Öi corneele cicatricecare afecteaz─â calea optic─â, boli care afecteaz─â retina, cum ar fi degenerarea macular─â ╚Öi diabetul zaharatboli care afecteaz─â calea optic─â c─âtre creier, cum ar fi tumori ╚Öi scleroz─â multipl─âprecum ╚Öi boli care afecteaz─â cortexul vizual precum tumorile ╚Öi accidentele vasculare cerebrale.

De╚Öi puterea de rezolvare depinde de m─ârimea ╚Öi densitatea de ambalare a fotoreceptorilor, sistemul neuronal trebuie s─â interpreteze informa╚Ťiile receptorilor. Dup─â cum s-a determinat din experimentele cu o singur─â celul─â pe pisic─â ╚Öi primat, celule ganglion diferite din retin─â sunt reglate la frecven╚Ťe spa╚Ťiale diferiteastfel ├«nc├ót unele celule ganglionare din fiecare loc au o acuitate mai bun─â dec├ót altele.

sim╚Ťul tactil cu deficien╚Ťe de vedere

├Än cele din urm─â, se pare ├«ns─â c─â dimensiunea unui plasture de ╚Ťesut cortical ├«n zona vizual─â V1 care proceseaz─â o anumit─â loca╚Ťie ├«n c├ómpul vizual concept cunoscut sub numele de m─ârire cortical─â este la fel de important─â pentru a ├«mbun─ât─â╚Ťi viziunea ce s─â ia determinarea acuit─â╚Ťii vizuale.

├Än special, acea dimensiune este cea mai mare din centrul foveei ╚Öi scade odat─â cu cre╚Öterea distan╚Ťei de acolo. Aspecte optice Pe l├óng─â conexiunile neuronale ale receptorilor, sistemul optic este un juc─âtor la fel de important ├«n rezolu╚Ťia retinei. ├Än ochiul ideal, imaginea unei gr─âtare de difrac╚Ťie poate subtenda 0,5 micrometre pe retin─â. Cu siguran╚Ť─â acest lucru nu este cazul ╚Öi, ├«n plus, elevul poate provoca difrac╚Ťia luminii.

Astfel, liniile negre de pe o gr─âtare vor fi amestecate cu liniile albe intervenite pentru a face un aspect gri. Problemele optice defecte cum ar fi miopia necorectat─â pot ├«nr─âut─â╚Ťi, dar obiectivele potrivite v─â pot ajuta. Imaginile cum ar fi gr─âtarele pot fi ascu╚Ťite prin inhibarea lateral─â, adic─â celule mult mai excitate care inhib─â celulele mai pu╚Ťin excitate. O reac╚Ťie similar─â este ├«n cazul abera╚Ťiilor cromatice, ├«n care franjurile de culoare din jurul obiectelor alb-negru sunt inhibate ├«n mod similar.

este posibil s─â salva╚Ťi vederea cu glaucom