Restaurarea nereușită a vederii, LASIK: ce ar trebui să știți despre operația de corectare a vederii | Glosar | localuri-bucuresti.ro

Autor: Stanca Alina Elena Keratoplastia sau transplantul de cornee este intervenţia chirurgicală care constă în înlocuirea corneei bolnave cu o cornee sănătoasă recoltată de la un donator. Ea are un diametru de aproximativ 11, 5 mm pe verticală şi 12 mm pe orizontală, cu o grosime de aproximativ μ în zona teste pentru oftalmologie. În mod normal corneea este avasculară, hrănindu-se prin difuziune de la nivelul umorului apos, dar este foarte bine inervată prin terminaţii ale nervului trigemen.

Tocmai de aceea, orice modificare restaurarea nereușită a vederii viața este o viziune grozavă, formei sau transparenţei ei duce la o modificare majoră a calităţii vederii.

Cum funcționează exact LASIK?

În anumite cazuri, pentru restabilirea acestor proprietăţi indispensabile actului vederii se recurge la keratoplastie. Indicaţii Transplantul de cornee poate fi indicat pacientului din diverse motive: pentru a reconstrui o cornee perforată; pentru a calma o durere refractară la alte metode conservatoare; pentru a trata o afecţiune care nu răspunde la restaurarea nereușită a vederii medicamentos; pentru a îmbunătăţi calităţile optice ale corneei.

Keratoplastia perforantă — constă în înlocuirea corneei pe toată grosimea ei. Ea este indicată în special pentru tratamentul keratopatiilor care afectează toate straturile corneei şi constă în excizia unei bucăţi circulare din corneea pacientului cu ajutorul unui cuţit circular numit trepan şi înlocuirea acesteia cu o vătămarea solarului pentru vedere de aceleaşi dimensiuni din corneea donatorului, care se fixează la restul corneei primitorului cu fire de sutură.

Keratoplastiile lamelare — presupun înlocuirea unei părţi din grosimea corneei.

Ce este LASIK?

Ele sunt indicate în cazurile în care corneea nu este afectată pe toată grosimea ei, sunt mai dificil de realizat şi necesită mai mult timp intraoperator, dar au ca rezultate o recuperare mai rapidă a pacientului şi restaurarea nereușită a vederii rată mai scăzută a complicaţiilor. În funcţie de straturile corneene vizate, keratoplastiile lamelare se împart în: keratoplastii lamelare ale părţii anterioare a corneei: indicate în bolile corneene care afectează doar straturile superficiale, cu membrană Descemet şi endoteliu subiacent indemne keratoconuscicatrice corneene.

Partea bolnavă a corneei se îndepărtează cu ajutorul trepanului sau a unui laser, cu ajutorul unor tehnici speciale care să împiedice perforarea accidentală a membranei Descemet în timpul exciziei, iar apoi grefa este fixată cu fire de sutură. Ele constau în înlăturarea endoteliului împreună cu membrana Descemet şi uneori împreună cu porţiunea profundă a stromei printr-o incizie mică făcută la nivelul limbului, urmată de introducerea prin aceeaşi incizie a grefei ce va fi fixată la stroma pacientului prin injectarea unei bule de aer în spatele ei.

Intervenţia nu necesită suturarea grefei, ci doar a inciziei utilizate pentru introducerea ei. Odată recoltată, corneea este testată pentru excluderea anumitor boli transmisibile şi infecţioase, după care poate fi utilizată imediat pentru transplant sau stocată într-o bancă de cornee.

Clinica sferică din Butovo

Datorită faptului că este un ţesut complet avascular, corneea poate fi transplantată în absenţa unei compatibilităţi HLA între donator şi primitor în majoritatea cazurilor există însă boli corneene considerate cu risc crescut de rejet, precum cele în care apar vase de sânge patologice la nivelul corneei, caz în care se recomandă respectarea histocompatibilităţii. Ea poate fi făcută fie ca operaţie de zi, caz în care pacientul părăseşte spitalul la scurt timp după efectuarea intervenţiei mai frecvent în cazul keratoplastiilor lamelarefie cu păstrarea pacientului sub supraveghere timp de zile în cazul keratoplastiilor perforante.

Cea mai redutabilă dintre acestea rămâne rejetul de grefă, care constă în recunoaşterea caracterului străin al grefei de către organismul primitorului şi respingerea acesteia.

Acesta se caracterizează prin apariţia următoarelor patru simptome: roşeaţa ochiului, fotosensibilitate, scăderea acuităţii vizuale şi durere oculară. În cazul adresării în timp util maxim 24 de ore la medicul oftalmolog, episodul de rejet poate fi tratat prin administrarea locală de picături cu corticosteroizi cu recuperarea totală a grefei.

În cazuri mai grave se pot folosi corticosteroizi injectaţi periocular, administraţi pe cale orală sau intravenoasă. Repetarea cazurilor de rejet, precum şi episoadele de rejet deosebit de grave sau de durată mai mare se pot solda cu distrugerea grefei. Astfel, în cazul unei keratoplastii perforante sau lamelare anterioare profunde, recuperarea vederii poate dura până la doi ani, pe când tehnicile lamelare posterioare sau cele lamelare anterioare superficiale au ca avantaj o recuperare a vederii mult mai rapidă în cazul intervenţiei de tip DMEK, vederea se recuperează complet în aproximativ 2 săptămâni.

Aceasta depinde de numeroși factori, inclusiv afecţiunea iniţială a corneei şi tratamentul imunosupresor cu corticosteroizi. Acesta trebuie să fie sfătuit să facă un obicei din inspecţia zilnică a ochiului supus intervenţiei, în acelaşi moment al zilei şi sub aceeaşi sursă de lumină. Orice înroşire anormală a ochiului, creştere a sensibilităţii la lumină, apariţia unei dureri constante sau o înrăutăţire a vederii cu o durată mai mare de 12 ore ar trebui să alarmeze pacientul şi să îl aducă la medicul oftalmolog, existând o mare probabilitate ca acestea să fie semnele unui rejet de grefă corneană.

Anatomia şi fiziologia corneei, Oftalmologie clinică - o abordare sistematică, Kanski J. Keratoplastia, Oftalmologie clinică - o abordare sistematică, Kanski J. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.