Medicamente pentru afectarea vizuală de origine vasculară, Cum ar trebui să funcționeze navele?
Conținutul
Cefaleea asociată cu hipertensiune intracraniană este accentuată de decubit și poate trezi pacientul din somn. Tulburările vizuale tranzitorii apărute la schimbarea poziției pacientului pot sugera o creștere a presiunii lichidului cefalorahidian.
Oricare dintre aceste semne impun o evaluare neurologică imediată. Cefaleea care apare ca semn evocator în tumori este inițial episodică pentru ca apoi să progreseze în săptămâni, devenind zilnică cu caracterele hipertensiunii intracraniene stare generală alterată, greață, vărsături.
Alte semne și simptome asociate pot fi: tulburări vizuale tranzitorii. Pacienții cu cefalee asociată cu caracteristici ale hipertensiunii intracraniene trebuie evaluați de urgentă de către neurolog. Cand sunt necesare investigațiile imagistice? Investigațiile trebuie evitate în principiu dacă nu conduc la o modificare a conduitei, a managementului pacientului sau dacă este improbabil să evidențieze anomalii relevante. Ocazional, individualizat, neuroimagistica poate fi necesară la anumiți pacienți care prezintă o frică invalidantă de a nu avea o patologie severă.
Majoritatea pacienților cu cefalee primară fără examen neurologic modificat nu necesită evaluare neuroimagistică.
Neuroimagistica, la pacienții cu cefalee și examen neurologic modificat, este susceptibilă să descopere anomalii semnificative, în special în sensul evidențierii cauzelor cefaleelor secundare. Investigații suplimentare sunt necesare în cazul în care cefaleea este însoțită de semne de alarmă.
Cefaleea și vertijul | Providența - Policlinică și Spital
Care este tratamentul migrenei? Tratamentul acut al atacului de migrenă trebuie individualizat pentru fiecare pacient în parte, ținând cont de frecvența și severitatea atacurilor, de celelalte simptome asosciate, de preferințele pacientului precum și de tratamentele aplicate anterior.
Se poate utiliza o abordare terapeutică în trepte, începând cu antalgice și antiemetice și continuând cu administrarea de triptani la nevoie. Se pot asocia și antiinflamatoare nesteroidiene ibuprofen, diclofenac, naproxen, acid tolfenamic în cazul acceselor rezistente la triptani. Triptanii sunt contraindicați la pacienții cu boală cardiacă ischemică, infarct miocardic în antecedente, spasm coronarian sau hipertensiune necontrolată.
Navigare principală
Triptanii trebuie utilizați cu precauție în migrenă hemiplegică. Pacientele cu migrenă acută menstruală pot fi tratate cu acid mefenamic sau cu o combinație de aspirină, paracetamol și cafeină.
O altă abordare a tratamentului migrenei se poate realiza prin adoptarea unei diete corespunzătoare, exercițiul fizic, respectarea orelor de somn, managementul stresului. Ce este vertijul?
Become a psychiatrist
Vertijul, descris de pacient ca o senzaţie falsă de mişcare în care totul se învârte reprezintă un simptom care poate semnaliza fie o patologie de origine periferică ce ține de ureche sau centrală care denotă o afectare a sistemului nervos central.
Dintre cele patru tipuri de ameţeală — vertij, confuzia, presincopa şi dezechilibrul — vertijul este tipul cel mai frecvent pentru care pacienţii solicită asistenţă medicală.
Aproape jumătate din pacienţii care se adresează medicului pentru ameţeală o fac pentru vertij. Care sunt cauzele vertijului? Vertijul se clasifică în trei mari categorii: 1.
Vertijul periferic, datorat unor tulburări la nivelul sistemului nervos periferic parte a sistemului nervos în afara creierului şi a măduvei spinării. Vertijul central, produs de tulburări la nivelul sistemului nervos central parte medicamente pentru afectarea vizuală de origine vasculară sistemului nervos ce include creierul şi măduva spinării.
Vertijul de alte cauze, tulburări ce includ alte sisteme al organismului, medicamente, cauze psihologice etc. Vertijul periferic Afecţiunile sistemului nervos periferic produc majoritatea cazurilor de vertij.
Cele mai frecvente dintre acestea sunt vertijul paroxistic poziţional benign, nevrita acută vestibulară şi boala Meniere. Vertijul paroxistic poziţional benign este o afecţiune care determină vertij, ameţeală şi alte simptome datorită acumulării reziduurilor la nivelul urechii interne. Aceste reziduuri, denumite otoconii sunt formate din mici cristale de carbonat de calciu care odată cu mişcările capului, îşi modifică poziţia şi transmit semnale false către creier.
Simptomele vertijului paroxistic benign sunt caracterizate prin: vertij care apare provocat de o schimbare a poziţiei capului, ridicarea bruscă din pat sau întoarcerea de pe o parte pe alta.
Unii pacienți declară amețeală și nesiguranță se simt ameţiţi când privesc în sus.
În cazul insuficienței venoase, pacientul este observat în plus: umbra cianotică a buzelor, nasului, urechilor, obrajilor; umflarea pleoapelor inferioare; simptome focale mai puțin pronunțate. Durerile de cap durează după noapte când capul este înclinat debitul se deteriorează. În cazuri grave: pacientul este inconștient coma creierului ; respirația răgușită din cauza parezei musculaturii respiratorii și a corzilor vocale, aritmică; fata este purpurie si pufos cu sangerare in creier ; simptomele focale depind de localizarea hematomului. Dependența clinicii de nava afectată Semnele ischemice diferă în ramurile afectate ale arterelor creierului. Anterior ocluzia arterei cerebrale se manifestă: pareza brațelor și a picioarelor din partea opusă simptomele din picior și din mână predomină ; creșterea tonusului muscular al flexorului; posibile tulburări de vorbire; pacientul este lent, conștiința este confuză, mai puțin frecvent - vorbind și agitat.
Boala Meniere este o afecţiune vestibulară ce produce un set de simptome recurente ca urmare a modificărilor stucturilor urechii interne ce controlează circulația corespunzătoare a lichidului endolimfatic. În stadiul inițial pe parcursul unui episod acut pacientul declară vertij violent, pierderea provizorie și inconstantă a auzului, senzația de tensiune în urechi, urmate de un episod de oboseală și extenuare. În stadiile tardive ale bolii Meniere simptomele se caracterizează mai degrabă prin modifcări mai pregnante de pierdere a auzului episoadele de vertij pot fi înlocuite de tulburări de vedere şi echilibru, cum ar fi mersul dificil în întuneric sau o pierdere bruscă a echilibrului.
Alte patologii ale urechii interne pot da de asemenea vertij periferic, motiv pentru care trebuie infirmată și o patologie care ține de sfera ORL. Vertijul periferic poate fi determinat și de alte cauze: medicamente care distrug structurile urechii interne responsabile de menținerea echilibrului. Cauzele psihologice de vertij includ tulburări afective cum ar fi depresia, tulburări anxioase, tulburări somatice, de personalitate sau diencefal și viziune de alcool.
Pacienţii cu depresie pot fi trişti, nu se pot bucura de anumite activităţi, se concentrează greu, se motivează cu dificultate, pot să nu doarmă sau sa mănânce normal. Vertijul de cauză centrală Afecţiunile sistemului nervos central au cauze mai puţin frecvente de vertij. Acestea includ ischemia cerebrovasculară flux sangvin insuficient spre o anumită parte a creieruluitumori, migrene şi scleroza multiplă boală demielinizantă a sistemului nervos central.
Ce tratament trebuie urmat?
Boala cerebrală de origine vasculară - Anatomie September
Tratamentul cel mai conservator de lungă durată menit să scadă severitatea şi frecvenţa atacurilor include o dietă redusă în sodiu şi folosirea diureticelor. Scopul acestui tratament este de a reduce presiunea din urechea internă.
Medicamentele folosite în timpul unui atac sunt pentru a reduce vertijul, greaţa şi vărsăturile si tulburările de echilibru.
Vertijul periferic este diferit de cel cauzat de o afecțiune centrală: în cel periferic senzația este de rotație, asociat cu greață și vărsături, în timp ce în cel de origine centrală pacientul prezintă simptome mai importante de vertij, nu măceșe pentru vedere să își mențină echilibrul sau să meargă.
Alte indicii de diagnostic al vertijului pot proveni din istoricul medical al pacientului, incluzând medicaţia, traume sau expunere la toxine. Vârsta este frecvent asociată cu simptome de vertij la pacienţii în vârstă, în special medicamente pentru afectarea vizuală de origine vasculară cu diabet sau hipertensiune.
Un istoric familial de migrenă sau factori de risc pentru boli cardiovasculare poate fi util în diagnostic. Un consult neurologic poate decide dacă se continuă investigațiile imagistice ce țin doar de patologia sistemului nervos de asemenea fiind util un examen ORL care ajută la stabilirea corectă a unui diagnostic precum și la instituirea corectă a unei terapii corespunzătoare.
Trofin Daniela - Marilena este medic specialist la Policlinica Providența, are program de luni până vineri și poate fi găsită, prin programre prealabilă, la unul dintre numerele de telefon sau prin e-mail la adresa programari.
- Particularitatea vederii amfibienilor
- Medic primar Psihiatrie Sindromul demential poate fi forma sub care se prezinta depresia severa.
- Подразумевается, что я все еще твой наставник, но похоже на то, что роли-то теперь переменились?.
- Лиз, впрочем, тоже будет потрясен до самого основания.
- Частью она была покрыта низкими облаками, что указывало на изобилие воды, но, с другой стороны, путешественники не обнаружили и намека на океаны.
- Antrenament ocular pentru îmbunătățirea vederii
- Он негромко окликнул животное, и чей-то невероятно длинный язык лизнул ему руку.
