Tratamentul plagilor

Este întotdeauna suturat dacă este suspectat

este întotdeauna suturat dacă este suspectat

Majoritatea plagilor sunt accidentale. Unele plagi sunt intentionale consecutiv unor agresiuni sau, mai rar, a unor autoagresiuni ; tot plagi intentionale sunt si plagile chirurgicale. În functie de intervalul de timp scurs de la producerea plagii si momentul examinarii de catre medic plagile se clasifica în plagi recente pâna la 6 ore si plagi vechi peste 6 ore.

Aceasta clasificare are importanta atunci când - prin mecanismul de producere – plaga este aseptica la momentul accidentului; plaga poate fi considerata aseptica cca 6 ore de la momentul producerii, dupa care este considerata contaminata.

Pentru plagile care afecteaza cavitatile naturale ale corpului abdomen, torace, cutia craniana se foloseste o clasificare care are ca si criteriu definitor afectarea seroasei endocavitare peritoneul, pleura, pericardul, dura mater. Astfel plagile în care seroasa este deschisa se numesc plagi penetrante, iar plagile în care seroasa nu este afectata se numesc plagi nepenetrante.

  1. Melanomul « Fundatia Romana contra Cancerului de Piele
  2. De unde vine miopia

Evident plagile penetrante au o gravitate mai mare, întrucât pot fi însotite de lezarea unor viscere intracavitare. Diagnosticul plagilor Diagnosticul pozitiv al unei plagi este usor de stabilit si se bazeaza pe anamneza, examen obiectiv si explorarea chirurgicala. Anamneza stabileste circumstantele si mecanismul de producere al plagii Este important - de exemplu - în cazul unei plagi prin taiere gradul de contaminare microbiana al agentului agresor prin taierea cu o lama de cutit rezulta o plaga practic aseptica, pe când în cazul taierii cu un corp ascutit murdar cu pamânt sau rugina plaga este contaminata simptomele relatate de pacient Durerea este simptomul care apare constant în cazul producerii unei plagi.

Dispare la un interval variabil de timp fie spontan, fie în urma administrarii medicatiei antialgice. Reaparitia durerii în evolutia unei plagi atrage atentia asupra unei complicatii infectie, hematom etc. Hemoragia poate fi constatata de examinator semn clinic sau poate fi relatata de pacient daca este oprita la momentul prezentarii.

Tipuri de hemoragie internă

Impotenta functionala a segmentului anatomic afectat atrage atentia asupra unor posibile leziuni tendioase, musculare, osteo-articulare sau nervoase.

Examenul obiectiv al pacientului evidentiaza semne generale si semne locale: semnele generale: agitatia, anxietatea, paloarea, tahicardia, hipotensiunea, febra Agitatia si anxietatea sunt manifestari comportamentale aparute în contextul starii psihice particulare postraumatice. Paloarea traduce – atunci când apare – anemia secundara consecutiva unei hemoragii importante. Hipotensiunea si tahicardia sunt semne ale hipovolemiei si apar daca hemoragia care însoteste plaga este importanta.

Febra apare în evolutia unei plagi daca plaga este infectata; în acest caz vor trebui cautate si semnele locale ale infectiei. Inspectia plagii evidentiaza si tesuturile profunde muschi sau tendoane, viscere, elemente vasculo-nervoasecare pot coafectate. Însa simpla inspectie poate sa nu fie satisfacatoare pentru aprecierea tuturor leziunilor. Astfel capetele musculare sau tendinoase sectionate se retracta dincolo de marginile plagii si nu pot fi vazute; cheagurile de sânge pot de asemenea sa mascheze leziunile situate în profunzime.

De aceea pentru evaluarea tuturor leziunilor “ bilantul lezional ” poate fi necesara explorarea chirurgicala a plagii mentinerea departata a marginilor plagii, îndepartarea chiagurilor sau a corpilor straini, lavajul plagii, si cercetarea tuturor elementelor anatomice locale care ar putea fi lezate ; aceasta necesita o anestezie locala si completeaza inspectia plagii. Hemoragia poate fi oprita la momentul examinarii sau poate fi activa. Gravitatea hemoragiei depinde de marimea vaselor sanguine lezate si de terenul biologic al victimei; tulburarile de coagulare preexistente – de ex.

Scurgerile lichidiene sau aeriene apar în plagile penetrante si ne atrag atentia asupra coafectarii organelor subiacente.

Zgomote de sub capotă ce nu trebuie ignorate - AUTODOC

Astfel scurgerea de LCR la un bolnav cu o plaga craniana arata penetrarea durei mater. Intrarea si iesirea aerului printr-o plaga toracica plaga suflanta arata penetrarea pleurei parietale ± penetrarea plamânului. Exteriorizarea printr-o plaga abdominala a bilei, urinei, materiilor fecale sau a continutului gastric sau intestinal certifica coafectarea arborelui biliar, renal, a colonului, intestinului subtire sau stomacului.

Impotenta functionala a unui segment anatomic este uneori relatata de pacient, dar functia segmentului este întotdeauna suturat dacă este suspectat trebuie întotdeauna cercetata întrucât pierderea unei functii motorii sau senzoriale poate sa nu fi fost sesizata de victima pâna la momentul examinarii. Cele mai frecvente limitari functionale sunt imposibilitatea unor miscari flexie sau extensie, abductie sau adductie – determinate fie de sectionarea unor tendoane sau muschi, fie de o leziune osteo-articulara asociata - sau pierderea sensibilitatii cutanate în teritoriul unui nerv senzitiv afectat.

Semnele celsiene locale tumefierea, eritemul, durerea, caldura locala pot fi constatate la examenul local al unei plagi si atrag atentia asupra inflamatiei presupurative sau supurative survenite în evolutia plagii. Vindecarea plagilor Vindecarea unei plagi se face prin cicatrizare.

este întotdeauna suturat dacă este suspectat

Cicatrizatrea este procesul biologic prin care între marginile plagii se formeaza o “plomba” de tesut conjunctiv care uneste solidarizeaza marginile plagii. Imediat dupa agresiune producerea plagii se produce o hemoragie din vasele dermice lezate, care face ca elementele figurate sanguine sa se acumuleze în plaga si ulterior sa fie înglobate în coagulul format în cursul hemostazei, eliberând amine vasoactive.

Vasoaminele determina o vasodilatatie locala temporara, care permite trecerea polimorfonuclearelor neutrofile PMNplachetelor sanguine si proteinelor plasmatice sa infiltreze plaga. Factorii biochimici eliberati de aceste celule opresc vasodilatatia si determina o faza de vasoconstrictie. Agregarea plachetara initiaza coagularea care alaturi de vasoconstrictie duce la oprirea hemoragiei si la depozitarea de fibrina între marginile plagii.

Din trombocitele lizate se elibereaza câteva substante chemotactice cum sunt factorul de crestere plachetar - platelet-derived growth factor PDGF – si factorul ß de crestere –transformare - transforming growth factor este întotdeauna suturat dacă este suspectat TGF- ß care atrag celulele polimorfonucleare la nivelul plagii si initiaza inflamatia. Dupa cca 48 de ore macrofagele înclocuiesc PMN ca principale celule inflamatorii.

Cele 2 tipuri de celule inflamatorii PMN si macrofagele produc debridarea plagii eliminarea detritusurilor celulare si tisulareelibereaza factori de crestere si initiaza reorganizarea matricii extracelulare. Faza urmatoare proliferativa începe la cca 72 de ore de la agresiune. Factorii chemotactici este întotdeauna suturat dacă este suspectat de celulele inflamatorii determina popularea plagii cu fibroblasti care încep sinteza de colagen.

Fibrele de colagen umplu spatiul plagii si solidarizeaza marginile acesteia.

este întotdeauna suturat dacă este suspectat

Treptat sinteza de colagen scade, dar reorganizarea rearanjarea fibrelor de colagen pe directia liniilor de forta care actioneaza asupra regiunii anatomice lezate continua saptamâni sau chiar luni dupa vindecarea aparenta. Procesul descris mai sus este sistematizat în trei faze : faza inflamatorie si hemostatica hemostaza vasoconstrictia, agregarea plachetara, coagularea inflamatia tardiva fagocitoza, debridarea faza proliferativa 2 zile – 3 saptamâni granularea fibroblastii umplu defectul cu fibre de colagen; se formeaza noi vase sanguine.

Account Options

Prin granulare se formeaza un tesut rosu, ferm, care nu sângereaza la desprinderea pansamentului. Granularea patologica care se produce în conditii de hipoxie, ischemie, diabet duce la formarea unui tesut de granulatie denumit tesut de granulatie aton care este albicios sau închis la uloare, moale, edematos, friabil si usor hemoragic; acest tesut împiedica epitelizarea si plaga nu are tendinta spre vindecare.

În plus interpozitia acestui tesut conjunctiv cicatriceal între capetele sectionate ale unui nerv sau tendon compromite functionarea acestuia motiv pentru care se încearca dirijarea procesului de cicatrizare prin sutura tendinoasa sau nervoasa Procesul de cicatrizare vindecare a unei plagi poate fi întârziat de diferiti factori. Frecvent plagile pacientilor diabetici se infecteaza sau au o evolutie trenenta cu vindecare foarte lenta.

Contaminarea bacteriana a unei plagi nu este însa sinonima cu infectia. Aparitia infectiei e determinata fie de o contaminare microbiana masiva, fie de conditii locale care favorizeaza dezvoltarea bacteriilor tesuturile devitalizate si secretiile care devin “mediu de cultura”, corpii straini – inclusiv materialele de sutura, diabetul, terenul imunodeprimat.

Necroza apare cu predilectie în ariile tisulare cu perfuzie sanguina redusa; o plaga minora a piciorului sau gambei la un pacient cu arteriopatie aterosclerotica, diabetica etc. Alti factori care întârzie cicatrizarea unei plagi sunt: aparitia unor complicatii evolutive hematom, serom abundenta paniculului adipos subcutanat care are o reactivitate imuna foarte scazuta si predispune la infectie iradierea tesuturilor aspect este întotdeauna suturat dacă este suspectat important la pacientii neoplazici radiotratati înainte de interventia chirurgicala afectiuni specifice: insuficienta arteriala, insuficienta venoasa, limfedemul, neuropatiile, presiunea locala ulcere de decubitneoplasmele, vasculitete, micozele cutanate Din punct de vedere evolutiv vindecarea unei plagi poate fi primara, secundara sau tertiara.

  • Restabilirea vederii 7
  • Sunete care îmbunătățesc vederea
  • Melanomul este cea mai gravă formă de cancer de piele.
  • Всю жизнь ему приходилось командовать машинами.
  • Tratamentul plagilor

Vindecarea primara per primam sau per primam intentionem : caracterizeaza plagile superficiale si plagile suturate. Vindecarea se face fara complicatii, iar cicatricea este subtire, supla, rezistenta si estetica.

Vindecarea secundara per secundam sau per secundam intentionem este tipul de vindecare al plagilor supurate sau cu devitalizari tisulare importante la care sutura chirurgicala nu se poate face. La acestea fazele de debridare, granulare si contractie a plagii sunt prelungite, iar cicatricea rezultata este inestetica si groasa, dar cu rezistenta slaba. Vindecarea tertiara per tertio intentionem este vindecarea care survine la plagile infectate, la care prin tratament local antiseptic si tratament general se obtine aseptizarea si se practica intr-un al doilea timp terapeutic sutura plagii.

Complicatiile plagilor. Cicatrizarea patologica Complicatiile care pot surveni în cursul cicatrizarii plagilor sunt: infectia plagii.

Cuvinte cheie de căutare

Inflamatia consecutiva infectiei parcurge o faza presupurativa si o faza supurativa. Infectia este favorizata de prezenta corpilor straini. Exista si infectii particulare ale plagilor. Astfel plagile prin muscatura de animal pot fi contaminate cu virusul rabic daca animalul agresor sufera de turbare. Plagile profunde creaza conditii de dezvoltare locala a unor germeni anaerobi. Dezvoltarea bacteriilor anaerobe din genul Clostridium poate duce la gangrena gazoasa, care ameninta chiar viata pacientului.

Dezvoltarea în profunzimea plagii a bacilului tetanic determina difuziunea sistemica a toxinei tetanice si aparitia tetanosului.

Cu hemoragie în cavitatea abdominală, durerea apare în timpul palpării palparea și a greutății în abdomen, simptomul "Vanki-vstanka" - dezvoltarea durerii în umărul stâng sau drept, gâtul într-o poziție întinsă, dispariția durerii de ședere, dar apare amețeli. Sângerarea gastrointestinală se caracterizează prin absența durerii abdominale, a melenei fecale negre și a vărsării maronii motivul pentru cafea. Atunci când se rupe aorta abdominală, există leziuni ale rinichilor și glandelor suprarenale, sângele se acumulează în spațiul retroperitoneal și există durere în partea inferioară a spatelui, iar atunci când atingeți această zonă devine insuportabilă. Eritrocitele pot apărea, de asemenea, în urină. Atunci când sângele este turnat în mușchi, vânătăile și hematomul apar în zona de deteriorare.

Aparitia acestora predispune la infectie si întârzie vindecarea. În cazul dehiscentei totale a unei plagi operatorii abdominale se produce evisceratia iesirea viscerelor abdominale din cavitatea peritoneala. Interventia unor factori care perturba procesul de cicatrizare poate duce la formarea unor cicatrici patologice care sunt de fapt complicatii tardive ale plagilor : cicatricea hipertrofica – este voluminoasa, dura, rosie, uneori pruriginoasa cicatricea cheloida – este voluminoasamai elevata “în relief” fata de tegumentul adiacent, cu suprafata neregulata, rosie; “plomba” conjuctiva se infiltreaza adânc în hipoderm si în tegumentul sanatos învecinat; uneori este dureroasa cicatricea retractila – se formeaza la nivelul zonelor articulare; are forma este întotdeauna suturat dacă este suspectat benzi fibroase care împiedica extensia si retracta în flexie articulatia subiacenta Tratamentul plagilor – notiuni generale Tratamentul plagilor cuprinde masuri generale de tratament si masuri locale.

Tratamentul general cuprinde: antibioticoterapia – atunci când este necesar infectie sau risc de infectie a plagii corectarea hipovolemiei si anemiei în cazul plagilor cu hemoragie importanta – implica tratament volemic, electrolitic sau chiar transfuzii masuri de resuscitare si de sustinere a functiilor vitale - în cazul plagilor grave profilaxia antitetanica În general în România pacientii au beneficiat de vaccinarea antitetanica cu anatoxina tetanica în copilarie.

Totusi în cazul concret al unui pacient cu o plaga este imposibil de determinat în timp util titrul de anticorpi neutralizanti al pacientului respectiv. De aceea în cazul cazul unui pacient cu o plaga profunda, cu distrugeri tisulare importante sau contaminata cu pamânt, gunoi, rugina etc. În cazul producerii tetanosului tratamentul general implica administrarea serului antitetanic; acesta contine imunoglobuline antitoxina tetanica cu efect inactivator si este obtinut prin imunizarea animalelor – de obicei cai – si recoltarea de ser de la acestia; însa tratamentul cu ser allogen are reactii adverse importante datorate antigenelor continute în serul animal.

Se face cu vaccin antirabic cu virus rabic atenuat în administrare subcutanata. Virusul turbarii – odata inoculat prin muscatura unui animal bolnav – se propaga lent de-a lungul filetelor nervoase spre sistemul nervos central.

  • Miopie la vârstă
  • Viziune minus 60
  • 23 минуты.
  • Может быть, вновь придет время, когда любовь в Диаспаре перестанет быть совершенно бесплодной.
  • Tipuri și simptome de sângerare internă, prim ajutor, prognostic - Distonie September

Turbarea rabia are o perioada de incubatie între 10 si de zile, cu o medie de de zile; în cazul muscaturilor în partea superioara a corpului cap, gât, membre superioare incubatia dureaza în medie 30 de zile. Întrucât rabia este mortala, la cea mai mica suspiciune de contaminare se va decide profilaxia antirabica, iar aceasta perioada de incubatie este perioada terapeutica utila în care trebuie facuta vaccinarea.

Ne putem afla în una din urmatoarele situatii: 1. În cea de-a doua situatie animalul se supravegheaza 2 saptamâni; daca în aceasta perioada apare rabia la animalul respectiv, atunci se va începe vacccinarea antirabica a victimei. Daca animalul nu a putut fi identificat, nu poate fi supravegheat sau plaga a fost facuta de muscatura unui animal salbatic, atunci este obligatorie vaccinarea antirabica a victimei.

Pentru a se putea face aceste masuri terapeutice este necesara adesea anestezia locala. Prin toaleta plagii se întelege ansamblul de masuri care vizeaza aseptizarea plagii. Se face cu solutii antiseptice uzuale.

Tipuri și simptome de sângerare internă, prim ajutor, prognostic

Pentru aseptizarea tegumentului din jurul plagii se folosesc alcoolul, tinctura de iod sau betadina. Pentru toaleta plagii propriu-zise se folosesc apa oxigenata, betadina, solutia de cloramina, rivanol, acid boric; de asemenea se pot folosi antiseptice sub forma solida pulbere precum acidul boric sau iodoformul.

Hemostaza cuprinde ansamblul de masuri care vizeaza oprirea hemoragiei. Cele mai importante metode de hemostaza folosite în cursul tratamentului plagilor sunt ligatura vasculara, compresiunea mecanica si electrocoagularea.

Debridarea plagii consta în excizia tesuturilor devitalizate; aceasta trebuie facuta “cu economie”, fara a se extirpa tesuturile vitale. Testează-ți vederea acasă se practica pentru a grabi vindecarea plagii vindecare primara. Manevra este indicata însa numai în cazul plagilor necontaminate sau cu contaminare redusa. Sutura plagilor contaminate ar crea conditii de dezvoltare a bacteriilor si ar conduce la aparitia unui abces; acesta ar determina dehiscenta plagii sau desfacerea terapeutica a suturii pentru evacuarea puroiului.

Drenajul este întotdeauna suturat dacă este suspectat în plasarea unui tub, a unei lame de cauciuc sau a unei mese sub sutura pentru a permite evacuarea lichidelor. Este indicat în cazul plagilor cu contaminare redusa la care s-a facut totusi sutura sau când persista riscul unei hemoragii sau limforagii dupa efectuarea suturii. Volumul si aspectul drenajului constituie ulterior un indicator important al evolutiei plagii.

Aceste manevre terapeutice necesita deseori efectuarea anesteziei locale. De obicei se foloseste anestezia prin infiltratie infiltrarea cu un anestezic local – lidocaina, bupivacaina etc. Anestezia locala se face dupa aseptizarea tegumentului din jurul plagii. Pansamentul chiar a ajutat vederea în izolarea plagii cu materiale sterile de obicei fasa de tifon pentru a reduce contaminarea exogena cu germeni microbieni.

Tratamentul scorțișoara afectează vederea recente necontaminate Se considera plaga recenta o plaga de la a carei producere au trecut mai putin este întotdeauna suturat dacă este suspectat 6 ore. În acest interval de timp plaga poate fi considerata aseptica daca prin mecanismul de producere nu a survenit contaminarea microbiana de exemplu o plaga prin taiere cu un cutit. În general aceste plagi au indicatie de sutura primara.

Gesturile terapeutice care trebuie efectuate în cazul unei astfel de plagi sunt: badijonarea tegmentului adiacent plagii cu betadina, alcool sau tinctura de iod; daca regiunea anatomica lezata are pilozitate este necesara raderea parului.

Sutura de acoperire se va practica în plagi craniocerebrale pentru a preveni infectia învelisului meningeal plagi penetrante adbominale plagi penetrante toracice mai ales în cazul traumatopneei plagi cu leziuni nervoase sau tendinoase.

În toate aceste cazuri pacietul va fi transferat catre un serviciu chirurgical specializat. În ce probleme pot apărea cu vederea unei evolutii simple, necomplicate tratamentul consta doar în badijonarea cu antiseptice alcool, betadina, tinctura de iod si pansamentul plagii zilnic sau la zile.

Dupa câteva zile plaga suturata poate fi lasata si nepansata vindecare deschisa. Scoaterea firelor de sutura se face în functie de vascularizatia regiunii anatomice în care se afla plaga o vascularizatie bogata determina o vindecare mai rapida si de starea biologica a pacientului care poate întârzia vindecarea. În general firele se scot dupa cum urmeaza: -dupa 5 zile în cazul plagilor gâtului, fetei si craniului -dupa zile în cazul plaglor abdominale si ale membrelor -dupa zile în cazul plagilor de pe fata posterioara a toracelui În cazul pacientilor tarati neoplazici, diabetici etc.

În cazul în care în evolutia unei plagi suturate survine inflamatia, aceasta poate evolua în doua faze: faza congestiva presupurativa si faza supurativa.

În faza congestiva plaga este eritematoasa, dureroasa spontan, la miscari si la palparetumefiata, cu tegumentul adiacent indurat. Pot aparea si semne generale precum febra si frisoanele.

Despre nutritie Ce este biopsia mamara? Biopsia mamara reprezinta procedura prin care se obtine un fragment din tumora descoperita la nivelul sanului. Fragmentul de tesut obtinut va fi supus examenului histopatologic pentru obtinerea diagnosticului definitiv.

Tratamentul cuprinde masuri generale antibioticoterapie, tratament antiinflamator si masuri locale aplicatii locale cu alcool, rivanol sau unguente antiinflamatorii – de ex. Faza supurativa se caracterizeaza din punct de vedere morfopatologic prin aparitia puroiului.

Clinic se manifesta prin dureri intense la nivelul plagii, accentuate la palpare, tumefierea bombarea plagii, eritem, febra si frisoane; la palpare se evidentiaza fluctuenta semn caracteristic al colectiei lichidieneinduratia si edemul tegumentului adiacent.

În cazul fistulizarii se constata eliminarea puroiului prin unul sau mai multe orificii fistuloase. Tratamentul în aceasta situatie consta în deschiderea larga a plagii si evacuarea puroiului; în zilele urmatoare se va face tratamentul local antiseptic de ori pe zi, urmând ca plaga sa se vindece per secundam; la acestea se asociaza tratamentul; general antibiotic. Evolutia unei plagi suturate poate fi complicata si de formarea unui serom colectie sero-limfatica sau a unui hematom colectie sanguina.

În primul caz se evidentiaza tumefierea si induratia plagii; în al doilea caz la acestea se adauga si coloratia violacee. Tratamentul consta în deschiderea plagii pe o portiune a ei prin scoaterea câtorva fire de sutura si evacuarea colectiei lichidiene; antibioticoprofilaxia este o masura generala utila în acest caz.