Ce oferă viziunea ultravioletă, Radiații ultraviolete (UV) și ochii tăi - Sănătate -

Cum ne protejăm ochii de radiațiile solare Category : Uncategorized Soarele facilitează viața pe planeta noastră, dar razele sale dătătoare de viață reprezintă în același timp o sursă de pericole care ne pot afecta, dacă nu știm cum să ne protejăm. Principalul pericol pentru noi îl reprezintă radiaţiile ultraviolete UV ale soarelui.

Radiațiile UV sunt o componentă a radiațiilor solare, dar pot fi, de asemenea prezente și în surse artificiale, cum ar fi aparatele de sudură, solarele și razele laser. Cei mai mulți dintre noi suntem conștienți de efectul nociv pe care îl au radiațiile UV asupra pielii, dar mulți dintre noi nu ne dăm seama de faptul că expunerea la radiații UV poate dăuna grav ochilor sau că alte componente ale radiației solare ne pot afecta de asemenea vederea. Există trei tipuri de miopia fetei UV: radiațiile UV-C, care sunt ce oferă viziunea ultravioletă de către stratul de ozon și nu prezintă nici un pericol pentru noi; radiațiile UV-A si UV-B, care sunt dăunătoare și pot avea efecte adverse pe termen scurt și lung asupra ochilor și vederii noastre.

Dacă ochii noștri sunt expuși la cantități excesive de radiații UV într-o perioadă scurtă de timp, este posibil să experimentăm un efect numit fotokeratită. Din fericire, acest efect este de obicei temporar și rareori provoacă daune permanente ochilor. Expunerea pe termen lung la radiaţiile UV poate avea efecte mult mai grave. Studiile științifice au arătat că, expunerea la cantități mici de radiații UV pe o perioadă de mai mulți ani creşte riscul de a dezvolta cataractă și poate cauza leziuni ale retinei.

În plus, expunerea cronică la lungimi de undă mai scurte ale luminii vizibile, cum ar fi albastru și violet deschis, pot fi de asemenea dăunătoare retinei. Cu cât ochii noştri sunt expuși mai mult timp la radiațiile solare, cu atât crește riscul de a dezvolta mai târziu afecțiuni cum ar fi cataracta sau degenerescența maculară.

Din moment ce nu este foarte clar cât de mari pot fi daunele expunerii la radiațiile solare,  cel mai bun lucru pe care îl putem face este să ne protejăm ochii cu ajutorul ochelarilor de soare de calitate, miopie minus două oferă protecție UV cât mai mare și să purtăm ce oferă viziunea ultravioletă pălărie sau o șapcă cu cozoroc, ori de câte ori ieșim în aer liber.

Account Options

De asemenea, anumite lentile de contact pot oferi protecție suplimentară împotriva razelor UV. Protecția pe care o oferă ochelarii de soare este la fel de importantă pentru copii, cât și pentru adolescenți. Ei petrec de obicei mai mult timp în soare decât adulții și sunt mai expuși decât aceștia radiațiilor solare. Controlul medical periodic pentru un examen oftalmologic complet este extrem de important. Acesta reprezintă o bună modalitate de a monitoriza starea de sănătate a ochilor noștri, a menține o vedere bună și de a fi la curent cu noile progrese în protecția ochilor noştri.

Ochi & Unic

Iată cum expresia "cu ochii în soare" capătă noi valențe: nu numai că nu este recomandat să stăm neprotejați cu ochii în soare, dar este de preferat să avem grijă și de cei dragi să nu stea expuşi la soare fără protecția pe care le-o poate oferi o pereche potrivită de ochelari de soare, cu factor mare de protecție împotriva razelor UV.

Pe scurt: nu stați și nu-i lăsați pe cei dragi cu ochii în soare. Ce oferă viziunea ultravioletă ei au apărut ca o necesitate și abia ulterior au devenit accesorii de modă.

Deși din timpuri preistorice inuiții, popor din ce oferă viziunea ultravioletă eschimoșilor care trăiesc în Groenlanda și Canada, purtau ochelari aplatizați, realizați din fildeș de morsă, pentru a bloca razele nocive ale soarelui, cea mai veche referință istorică pentru ochelarii de soare datează din China antică și Roma.

Despre noi 1Cine suntem? BIOCOMP este specialistul numarul 1 in dezinfectia bazata pe tehnologia luminii ultraviolete UV-C si promotor al conceptului propriu de biosecuritate ecologica integrata si control activ al biocontaminantilor in orice domeniu de activitate umana. BIOCOMP furnizeaza sistemul integrat de biosecuritate ecologica pentru distrugerea microorganismelor din aer sau de pe suprafeţe bacterii, virusuri, spori de mucegai, protozoare, fungi. Misiunea noastra Dorinta de a imbunatati constant calitatea vietii oamenilor din jurul nostru prin solutii inovative de dezinfectie a aerului si a suprafeţelor.

În China, ochelarii de soare au fost folosiți în secolul al lea, posibil chiar mai devreme. Aceștia erau realizați din lentile cu geamuri plate, din cuarț fumuriu. Ei nu aveau putere corectivă asupra ochilor și nici nu  protejau de razele nocive UV, dar protejau ochii de lumina strălucitoare.

Despre ochi

Documente antice descriu utilizarea unor astfel de ochelari de soare de către judecătorii instanțelor chineze antice, cu scopul de a-și ascunde expresia facială atunci când interogau martori. Împăratul Nero obișnuia să viziune în italiană luptele de gladiatori cu ajutorul pietrelor prețioase. În jurul anuluiJames Ayscough a început să experimenteze ochelarii cu lentile colorate.

El avea convingerea fermă că sticla albastră sau verde vizualizare plus unu avea potențialul de a corecta anumite deficiente de vedere specifice, însă la acel moment nu era preocupat de protecția ochilor împotriva razelor solare. În secolul 19 și începutul secolului 20, lentilele fumurii și galben-portocalii erau prescrise persoanelor care sufereau de sifilis, deoarece unul dintre principalele simptome ale bolii era sensibilitatea la lumină.

La începutul anilors-a extins utilizarea ochelarilor de soare, în special în rândul starurilor de cinema de la Hollywood. Producția ochelarilor de soare pe scară largă și la costuri mici a început în anulatunci când Sam Foster i-a introdus ce oferă viziunea ultravioletă piața americană. Ochelarii de soare erau făcuți cu scopul de a proteja ochii de razele soarelui.

• Dar ați știut că radiațiile ultraviolete și alte radiații de la soare vă pot afecta și ochii?
• Cum se tratează miopia cu laser
• Ochi & Unic - Dr. Carlo Benedetti

Ochelarii de soare polarizați au devenit disponibili în anulatunci când Edwin H. Land a început să folosească filtrul brevetat Polaroid în producția ochelarilor de soare.

Ochelarii de soare au jucat un rol semnificativ în timpul celui de-al doilea război mondial, când Ray Ban a creat ochelarii de soare stil aviator, folosind polarizarea împotriva strălucirii soarelui. Ochelarii Ray Ban Aviator ce oferă viziunea ultravioletă devenit populari în rândul celebrităților și nu numai, in anulatunci când au început să fie vânduți către public.

Foster Grant a fost cel care a dus ochelarii de soare la un nou nivel în anul Cu ajutorul unei campanii de promovare, ochelarii de soare au intrat în rândul accesoriilor chic și elegante și astfel au devenit un accesoriu de modă permanent, în întreaga lume.

Ochelarii de soare au continuat să crească în popularitate, nu doar în industria modei, dar și datorită informațiilor disponibile privind efectele nocive ale luminii solare asupra ochilor și importanța protejării acestora.

Industria ochelarilor de soare a crescut de zece ori de la sfârșitul anilor până în prezent. Ochelarii de soare oferă mai multe nivele de protecție, atât pentru radiațiile UVA ultravioletele lungi cât și pentru cele UVB ultravioletele scurte și au scopul de a menține ochii sănătoși. La fel ca și ochelarii de vedere, ochelarii de soare sunt disponibili în diverse modele, culori, mărimi şi forme.

Ochelarii de soare fără prescripție au de obicei rame din plastic sau metal și lentile din plastic. Modelele şi formele disponibile sunt numeroase, la fel și culorile și nuanțele lentilelor.

O varietate de dispozitive cu stare solidă și vid au fost explorate pentru a fi utilizate în diferite părți ale spectrului UV. Multe abordări încearcă să adapteze dispozitivele sensibile la lumină vizibilă, dar acestea pot suferi de un răspuns nedorit la lumina vizibilă și diferite instabilități. Ultraviolet pot fi detectate prin adecvate fotodiode și fotocatoziicare pot fi adaptate pentru a fi sensibile la diferite părți ale spectrului UV.

Ochelarii de soare pe bază de prescripție medicală pot avea același design elegant ca și ochelarii de vedere și sunt făcuți pentru a se potrivi oricărui stil de viață și oricărei nevoi. Utilizarea ochelarilor de soare s-a schimbat dramatic din epoca judecătorilor din China, dar cu toate acestea, ei sunt încă folosiți pentru a ascunde expresii și emoții, oferă un aer de mister și îi fac pe cei care îi poartă să pară mai interesanți.

Pe lângă beneficiile medicale incontestabile ale ochelarilor de soare, ei pot fi utilizați fie ca paravan împotriva citirii directe a limbajului corpului, atât de transparent exprimat prin expresia ochilor, fie ca  instrument de comunicare, adăugând o tentă de mister la expresia feței noastre.

Post navigation

Dar oare faptul că daltoniștii au o capacitate redusă în a percepe anumite culori, și uneori chiar o lipsă totală a acestei capacități, îi impiedică să viseze în culori? Deși cercetătorii au crezut inițial că ce oferă viziunea ultravioletă sunt doar în alb și negru, acum se știe că cele mai multe vise sunt pline de culoare. Dar oare cum arată visele persoanelor cu deficit al vederii colorate? Acest lucru depinde de momentul în care au dobândit această afecțiune.

Oamenii care se nasc bandaj pentru restabilirea vederii daltonism monocromatic și care pot vedea lumea doar în negru, alb și nuanțe de gri, nu știu cum arată culorile și astfel mintea lor nu conține amintiri care să genereze vise în culori. O persoană cu deficiență de culoare roșu — verde de exemplu, va visa în același set de culori pe care le vede atunci când este trează.

În aniicercetătorii care studiau visele obișnuiau să creadă că oamenii visează doar în alb și negru, chiar dacă studiile efectuate au stabilit că visele au culoare. Popularitatea tot mai mare a filmelor alb-negru din acea perioadă, precum și accesibilitatea crescută a oamenilor la televizoarele alb-negru s-ar putea să fi jucat un rol important în faptul că persoane cu vedere complet normală visau în alb și negru. În aniipe măsură ce media a început să treacă la tehnologia color, raportarea viselor în alb și negru a scăzut simțitor, acest lucru arătând faptul că lucrurile pe care oamenii le observă în timpul zilei  influențează lumea viselor.

Deirdre Barrett, psiholog la Harvard Medical School și expert în studiul viselor a declarat că în prezent numai foarte rar apar cazuri de persoane care raportează vise în alb și negru, similare filmelor de odinioară, și dacă nu este vorba despre un caz de daltonism monocromatic, acest lucru se poate datora expunerii la filme vechi.

El mai spune că, dacă nu ne putem aminti culorile din vis, aceasta nu înseamnă neapărat că am visat în alb și negru. Unii oameni ar putea acorda atenție culorilor care apar într-un vis, în timp ce alții nu observă ce culori au lucrurile pe care le visează.

Această percepție selectivă este similară modului diferit în care oamenii percep lumea reală. O nouă metodă de restabilire a vederii suntem rugați să descriem ceva ce s-a întâmplat cu câteva zile în urmă, am putea să nu ținem deloc seama de culori atunci când rememorăm evenimentele, dar în același timp am putea face acest lucru: de exemplu, dacă suntem întrebați ce culoare aveau hainele purtate de cineva, am putea răspunde la această întrebare, sau nu, deoarece culorile nu sunt întotdeauna o parte importantă a evenimentelor.

Evenimentele pot fi relevante din punct de vedere al aspectului interpersonal, cum ar fi condusul unei mașini sau încercarea de a ajunge undeva, în timp ce în alte momente culorile sunt semnificative pentru ceea ce facem, și atunci le observăm.

Oamenii văd ceea ce vor să vadă, simt ceea ce vor să simtă, aud ceea ce vor să audă — de aici și vorba: frumusețea stă în ochii celui care privește. Acesta afectează aproximativ 1 din 12 bărbați și 1 din de femei din întreaga lume. Există diferite cauze ale apariției daltonismului. Pentru marea majoritate a oamenilor cu deficit al vederii colorate, aceasta este o condiție genetică, moștenită de la mamă. Ce oferă viziunea ultravioletă mai mulți dintre cei cu deficit al vederii colorate sunt capabili să vadă lucrurile la fel de clar ca și ceilalți, dar nu pot vedea pe deplin lumina roșie, verde sau albastră.

Există diferite tipuri de daltonism și există cazuri, extrem de rare, în care oamenii nu pot vedea nicio culoare. Iată care sunt categoriile de deficiențe ale vederii colorate: Deficiențe de culoare roșu-verde Cea mai comună și extinsă categorie de daltonism  este adesea numită deficiența de culoarea roșu-verde, dar acest lucru nu înseamnă că aceste persoane nu pot vedea culorile roșu sau verde, ci le este mai dificil să facă diferența între ele.

Nu toate nuanțele de roșu și verde sunt însă imposibil de distins. De exemplu, poate fi ușor pentru cineva cu deficit de culoare roșu-verde să sesizeze diferența între o nuanță verde deschis și una de roșu închis. Depinde însă de cât de întunecate sunt culorile. În cazul în care nuanța de roșu este aproximativ la fel de întunecată ca cea de verde, există o probabilitate mare ca cele două culori să fie confundate. De asemenea, există unele dovezi conform cărora persoanele cu deficiență de culoare roșu-verde percep culorile roșu și verde ca fiind galben, portocaliu și bej.

Acest lucru înseamnă că nuanțele de galben, portocaliu și bej pot fi confundate cu cele de verde și roșu. Culorile cel mai puțin afectate sunt nuanțele de albastru. Protanopia și protanomalia deficiențe de culoare roșie Receptorii de culoare celulele cu conuri din ochii celor cu ce oferă viziunea ultravioletă nu sunt sensibili la lungimile de undă ale culorii roșii. Culoarea roșie arată mai mult ca o nuanță de bej și pare a fi ceva mai întunecată decât este în realitate.

Nuanțele de verde au ce oferă viziunea ultravioletă de a arăta similar cu cele de roșu. Protanomalia este o formă mai ușoară decât protanopia, dar rezultatul final este similar. Deși mulți oameni cu protanomalie pot distinge unele nuanțe de roșu și verde, ei nu pot face acest lucru la fel de ușor ca cineva cu tratament vizual bioptron cromatică normală și, ca și în cazul protanopiei, culoarea roșie tinde să arate mai închisă.

Deuteranopia și deuteroanomalia deficiențe de culoare verde Deuteranopia și deuteroanomalia sunt cele mai comune forme de daltonism. Persoanele cu aceste condiții au conuri care sunt insensibile la lungimi de undă medii nuanțe de verdedar rezultatul final este similar cu protanopia, cu excepția faptului că nuanțele de roșu nu arată la fel de întunecat. Deuteroanomalia este mai puțin gravă decât deuteranopia. Deși persoanele cu deuteroanomalie probabil că nu pot vedea culorile roșu și verde în același mod în care cei cu vedere cromatică normală o pot face,  aceștia pot distinge de cele mai multe ori relativ corect între nuanțele de roșu și verde.

Tritanopia deficiența de culoare albastră Tritanopia este mult mai putin frecventă decât celelalte categorii menționate mai sus. Tritanopia este insensibilitatea la lungimi de undă scurte nuanțe de albastru. În general, nuanțele de albastru și verde pot fi confundate, dar nuanțele de galben sunt de asemenea afectate, în sensul că acestea pot părea că dispar sau apar ca nuanțe mai deschise de roșu.

Daltonismul monocromatic sau acromatopsia afectarea vizuală afectează de a distinge culorile Acest grup constituie o minoritate extrem de redusă în rândul persoanelor cu daltonism.

Pericolele radiației ultraviolete la ochi

Celulele cu conuri retiniene sunt nefuncționale, astfel că, celulele cu bastonașe receptori care pot face diferența doar între lumină și întuneric sunt singura sursă disponibilă de informatii vizuale. Persoanele cu acromatopsie nu percep nicio culoare. Lumea lor este o lume percepută în negru, alb și nuanțe de gri. Aceștia au de multe ori o acuitate vizuală slabă și prezintă aversiune cum să susțină deteriorarea vederii de lumina strălucitoare.

Conform datelor medicale există oameni care văd viața exclusiv în alb și negru, însă singurii care au dreptul să afirme acest lucru sunt daltoniștii monocromatici. Restul oamenilor care văd lucrurile doar în alb și negru fără a avea un motiv medical, pierd în mod deliberat profunzimea, varietatea și culoarea pe care viața le-o oferă.

Bucurați-vă aşadar de culorile uimitoare ale vieții, trăind-o din plin! Category : Uncategorized Noi suntem creaturi 3D, trăim într-o lume 3D, dar ochii noștri ne pot arăta doar două dimensiuni. Adâncimea pe care credem că o vedem este doar un truc pe care creierul nostru l-a învățat; un produs secundar al evoluției prin care ochii noştri au ajuns să fie situați pe feţele noastre. Pentru a demonstra acest lucru, închideți un ochi și încercaţi să jucaţi tenis. Aceasta se numește viziune stereoscopică.

Când vine vorba despre vederea 3D, doi ochi sunt ce oferă viziunea ultravioletă buni decât unul. Creierul nostru folosește câteva trucuri pentru a ne face să vedem în trei dimensiuni.

În ciuda unghiului de aproximativ de grade al câmpului nostru vizual, vederea binoculară este posibilă doar în zona în care vederea de la ambii ochi se suprapune.

Pentru a vedea cum funcționează vederea 3D, încercați următorul experiment: țineți un deget la lungimea brațului și priviți-l printr-un ochi, apoi prin celălalt. Observați că imaginea pare că sare? Acest lucru se întâmplă datorită disparității binoculare, mica diferență de percepţie între imaginile văzute de fiecare ochi.

Disparitatea binoculară este una dintre cele mai importante părţi de informație pe care o utilizează creierul pentru a reconstrui adâncimea unei imagini. Ce oferă viziunea ultravioletă obiectul pe care încercăm să îl vedem se află aproape de noi, creierul folosește un alt indiciu: convergența sau unghiul ochilor, atunci când ne concentrăm atenția asupra obiectului.

Încrucișarea ochilor ne oferă un exemplu extrem de senzație de convergență.

Dar chiar și fără vederea binoculară este ce oferă viziunea ultravioletă să judecăm adâncimea unui obiect. Animalele, fără a suprapune mai multe câmpuri vizuale se bazează foarte mult pe ceva numit paralaxă, care reprezintă diferența de viteză la care obiectele mai apropiate și mai îndepărtate par să se miște atunci când treci pe lângă ele.

De exemplu, gardurile de protecție postate de-a lungul părții laterale a unei autostrăzi vor zbura pe lângă noi, în timp ce un siloz de cereale aflat la de metri ce oferă viziunea ultravioletă drum va părea că se târăște. Alte mijloace de a percepe profunzimea, folosind doar un singur ochi, implică diverse repere, inclusiv mărimea obiectului, linii paralele care par să conveargă, texturi clare ce oferă viziunea ultravioletă în obiectele mai apropiate și modurile în care acestea se suprapun.

Dar chiar și cu toate aceste indicii aflate la dispoziția sa, creierul mai face greșeli. Artiștii pot păcăli creierul în a vedea un tablou 2D în trei dimensiuni, prin trasarea de linii paralele convergente și pictând obiecte apropiate în mai multe detalii. Ora de sport poate fi deasemenea un exemplu pentru sistemul vizual.

Deoarece cele mai multe obiecte pe care le întâlnim se mișcă relativ încet, am putea judeca în mod greșit distanța obiectelor aflate într-o mișcare rapidă, cum ar fi o minge de fotbal care se îndreaptă către fața noastră. Vorba aceea: frumusețea și magia stau în ochii celui care privește.

• Carlo Benedetti Ochi și soare Copiii pentru pielea lor clare și delicat, cu un sistem de control al temperaturii nu este încă bine fel de eficientă ca cea a adulților sunt mult mai sensibile la arsuri solare și deteriorarea ochilor.
• Chirurgie pentru restabilirea vederii pentru glaucom
• BIOCOMP - Producător dispozitive dezinfectie cu lumina ultravioleta UV-C

Considerate a fi caracteristicile cheie ale privirii umane, ochii sunt adesea asociați cu frumusețea și estetica. Unul dintre primele lucruri pe care le observăm la alţi oameni sunt ochii. În momentul în care stabilim contact vizual cu alte persoane, ochii noștri comunică în moduri în care cuvintele noastre de multe ori nu o pot face.

Ochii noștri sunt accentuați de fire de păr mici şi flexibile care ne conturează pleoapele: este vorba despre gene, cunoscute și sub denumirea de cilia.

Pe lângă aspectul estetic pe care îl conferă ochilor noștri, genele au și scopuri practice. Iată câteva lucruri interesante despre genele noastre: 1. Genele sunt caracteristice mamiferelor. Este interesant faptul că, dintre toate organismele vii de pe pământ, doar mamiferele au gene. Genele embrionului încep să se dezvolte după aproximativ de zile de sarcină, iar acestea  pot rezista până la de ani. Durata de viață a unei gene este de aproximativ 90 de zile.